Libération: "Boogie" are ceva din filmele lui Pascal Thomas şi Miloš Forman

Le Monde scrie că, deşi povestea din "Boogie" este, la prima vedere, "de o banalitate deconcertantă", "miracolul constă în maniera în care cineastul face dezirabilă trivialitatea" tratată în poveste, "modul în care el (Radu Muntean, n.r.) ne face să credem în singularitatea subiectului, declinat, totuşi, de o mie de ori, a doliului tinereţii şi a imaturităţii". Cotidianul apreciază şi maniera în care a fost filmat "Boogie", precum şi "jocul revigorant al actorilor". "Vom adăuga la acestea şi tuşa de cinism dezinvolt şi de disperare surâzătoare, care face din cinematografia românească o pledoarie metafizică pentru imaturitate".

La rândul său, Libération constată că, deşi spectatorul prezent la Festivalul de la Cannes nu trebuie să se aştepte să vadă în filmul lui Radu Muntean secvenţa de pe afiş - Boogie, personajul principal, se plimbă gol pe plajă, ţinându-şi fiul pe umeri -, în schimb, filmul este bun. Cotidianul scrie că filmul, deşi nu este "strălucit, strălucit", el face lumină asupra "imbecilităţii inofensive: pentru cei frustraţi de ambiţii, pentru cei care se tem de a deveni adulţi, uşurarea adusă de o noapte de uitare plătită, mai rece şi mai tehnică chiar decât iluziile pierdute".

Libération scrie că, deşi Radu Muntean a făcut "peste 300 de spoturi publicitare în România înainte de a regiza două lungmetraje, din care unul aclamat la Locarno", în film nu se observă "trecutul de publicitar" al regizorului - secvenţele sunt lungi, ca şi când ar fi improvizate, realismul filmului merge în sensul unei versiuni "emoliente" a peliculei "Passe ton bac d'abord" de Maurice Pialat (1979). "La care se adaugă ceva din filmele lui Pascal Thomas din anii '70, şi ale lui Miloš Forman - perioada poloneză. Un semn în plus că se întâmplă ceva în filmul românesc", încheie Libération.

De asemenea, Métro consideră că "Boogie" este un film frumos, foarte bine interpretat, despre conştientizarea sensului pe care îl are termenul "adult".

"Boogie", un film despre maturizare şi vârsta de 30 şi ceva de ani, este cel de-al treilea lungmetraj al lui Radu Muntean, după "Furia" şi "Hârtia va fi albastră". Iniţial denumit "30 şi ceva", filmul are la bază un scenariu de Alexandru Baciu, Răzvan Rădulescu şi Radu Muntean.