Licitaţia manuscriselor lui Cioran: Persoane din România s-au arătat interesate, instituţiile nu

Ministerul Culturii şi Muzeul Literaturii Române se numără printre instituţiile anunţate în urmă cu o lună despre scoaterea la licitaţie a mai multor manuscrise şi documente ale lui Emil Cioran, însă cei care s-au arătat interesaţi de achiziţionarea acestora sunt persoane române din mediul privat.

119 afișări
Imaginea articolului Licitaţia manuscriselor lui Cioran: Persoane din România s-au arătat interesate, instituţiile nu

Licitaţia manuscriselor lui Cioran: Persoane din România s-au arătat interesate, instituţiile nu (Imagine: www.wikipedia.org)

Surse culturale au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Muzeul Naţional al Literaturii Române ar fi fost informate în urmă cu aproximativ o lună despre faptul că mai multe manuscrise şi documente personale ale filosofului român Emil Cioran vor fi scoase la vânzare, la Paris.

Instituţiile respective au decis să nu participe la licitaţie, potrivit surselor citate, cel mai probabil din raţiuni financiare.

Pe de altă parte, aceleaşi surse au precizat că persoane din mediul privat din România, care au aflat despre organizarea respectivei licitaţii, şi-ar fi manifestat interesul de a participa. Lista participanţilor este însă secretă iar cei care vor adjudeca documentele au dreptul de a-şi păstra identitatea sub anonimat.

Reprezentanţii Ministerului Culturii au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, privind scoaterea la licitaţie, joi, la Paris, a unor manuscrise şi documente ale lui Emil Cioran, că nu au făcut vreun demers pentru achiziţionarea acestora şi că nu au primit nicio sesizare privind vânzarea lor.

Pe de altă parte, directorul interimar al Muzeului Naţional al Literaturii Române, Lucian Chişu, a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că instituţia pe care o conduce nu are un buget pentru a putea să achiziţioneze aceste documente şi manuscrise.

"Am fost anunţaţi prin e-mailuri de organizarea acestei licitaţii. Apoi am încercat să aflăm şi noi despre ce este vorba. Ulterior am făcut o notificare la Direcţia pentru Cultură din Primăria Capitalei încercând să atragem atenţia asupra acestui fapt (organizarea licitaţiei, n.r.). Este de prisos să vă spun că noi nu ne-am putut exprima intenţia de a le achiziţiona pentru că noi nu avem buget. Ceea ce ne-a produs această situaţie (imposibilitatea de a achiziţiona manuscrisele şi documentele lui Emil Cioran, n.r.) a fost o imensă frustrare. Ţi se arată că există o comoară şi conştientizezi că nu ai nicio şansă", a declarat pentru MEDIAFAX Lucian Chişu. El a mai spus că Muzeul Naţional al Literaturii Române nu a primit vreun răspuns în urma notificării pe care a făcut-o la Direcţia pentru Cultură din Primăria Capitalei.

Mai multe manuscrise şi documente personale ale filosofului român Emil Cioran vor fi scoase la vânzare, joi, la Paris, de casa Binoche şi Giquello, în cadrul unei licitaţii de scrisori şi manuscrise literare şi artistice din secolul al XX-lea, potrivit site-ului societăţii.

Printre cele 82 de loturi scoase la licitaţie la hotelul Drouot Richelieu din Paris, joi, începând cu ora 14.15, se numără caiete manuscrise - "Tragicul cotidian", "Adolescenta", "Jansenismul", "Pamflet şi pamfletar", "Consideraţiuni asupra problemei cunoştinţei la Kant", "Banalitate şi transfigurare", "Cartea amăgirilor", "Lacrimi şi sfinţi", "Schimbarea la faţă a României" -, numeroase cărţi poştale şi scrisori adresate părinţilor şi altor rude, o fotografie a lui Cioran reprezentat aşezat, semnată pe verso, diploma de bacalaureat, datată 5 octombrie 1928, diploma de licenţă în filosofie şi litere, datată 23 iunie 1932, un carnet de student emis în Germania pentru anul şcolar 1933 - 1934, cu fotografie şi semnătură, mai multe cărţi de identitate emise de autorităţile germane, un paşaport, eliberat la 15 septembrie 1934, un carnet de student emis în Franţa, abonamente de tren, fişe de lectură, un permis pentru bibliotecă şi multe altele.

Printre cele mai scumpe dintre aceste loturi se numără manuscrisul intitulat "Îndreptar pătimaş", datat 12 martie 1940, evaluat de experţi la o sumă între 8.000 şi 10.000 de euro, dar şi câteva manuscrise evaluate la sume între 4.000 şi 5.000 de euro, precum "Max Stirner", nedatat (aproximativ 1929 - 1930), "Intuiţionismul contemporan", nedatat (1932), "Lacrimi şi sfinţi", nedatat (1936 - 1937). Însă suma totală la care au fost evaluate loturile nu atinge 100.000 de euro.

Expertul Frédéric Castaing, citat de Radio France Internationale (RFI), este de părere că "ansamblul acestor manuscrise reprezintă fundamentele operei lui Cioran. Ideal ar fi ca aceste documente să rămână la un loc".

Castaing a precizat pentru postul de radio că aceste manuscrise, care acoperă perioada din viaţa lui Cioran de dinainte de a se stabili definitiv în Franţa, în anii 1940, sunt total diferite de cele 37 de caiete manuscrise ale filosofului despre care s-a vorbit în presă în ultima vreme, respectiv cele atribuite definitiv de justiţia franceză, luna trecută, comerciantei de vechituri Simone Baulez. Acestea au fost descoperite în februarie 1998, în pivniţa casei din Paris unde a locuit scriitorul. Valoarea acestor manuscrise depăşeşte în prezent un milion de euro, potrivit specialiştilor.

În schimb, manuscrisele care vor fi scoase la vânzare joi, la Paris, aparţin familiei unui fost prieten apropiat al lui Cioran.

Acelaşi expert a menţionat că manuscrise semnate de Cioran se găsesc foarte rar pe piaţă, evenimentul de joi fiind extrem de important întrucât este pentru prima dată când sunt scoase la licitaţie atât de multe documente de o atât de mare calitate.

În acest an, vineri, pe 8 aprilie, este celebrat centenarul naşterii scriitorului Emil Cioran.

Emil Cioran s-a născut la Răşinari, judeţul Sibiu. Prima lui carte apărută, în 1934, în România, "Pe culmile disperării", a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi şi premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: "Cartea amăgirilor" (1935), "Schimbarea la faţă a României" (1936), "Lacrimi şi sfinţi" (1937). Cel de-al doilea volum, "Schimbarea la faţă a României", a fost autocenzurat în ediţia a doua, apărută la începutul anilor '90, autorul însuşi eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretenţioase şi stupide".

În 1937, Emil Cioran pleacă în Franţa, cu o bursă a Institutului Francez din Bucureşti. După o scurtă întoarcere în ţară (două luni) în 1940, el părăseşte pentru totdeauna România şi se stabileşte la Paris. Din acest moment, Cioran va publica numai în limba franceză, operele lui fiind apreciate nu numai pentru conţinutul lor, dar şi pentru stilul plin de distincţie şi fineţe al limbii.

În 1949 îi apare la editura Gallimard - care va publica mai târziu majoritatea cărţilor sale - prima lucrare scrisă în limba franceză, "Précis de décomposition (Tratat de descompunere)", distinsă în 1950 cu premiul Rivarol. Ulterior, Cioran a refuzat toate distincţiile literare care i-au fost atribuite.

Emil Cioran a locuit la Paris, în Cartierul Latin, pe care nu l-a părăsit niciodată. A trăit mult timp retras şi a murit în 1995. În schimb, a cultivat darul conversaţiei cu numeroşii săi prieteni (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Celan, Barbu Fundoianu, Samuel Beckett, Henri Michaux). Cioran a întreţinut o vastă corespondenţă, dezvăluindu-se ca un remarcabil autor epistolar.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici