Mănăstirea Voroneţ este mult mai veche decât se credea. Primul aşezământ datează din perioada lui Alexandru cel Bun

Aşezământul monastic de la Voroneţ datează din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din perioada 1400-1410, arată cercetările recente ale arheologilor suceveni, biserica actuală fiind construită în 1488 de Ştefan cel Mare peste temelia primei biserici distrusă de un incendiu.

315 afişări
Imaginea articolului Mănăstirea Voroneţ este mult mai veche decât se credea. Primul aşezământ datează din perioada lui Alexandru cel Bun

Mănăstirea Voroneţ este mult mai veche decât se credea. Primul aşezământ datează din perioada lui Alexandru cel Bun (Imagine: Mediafax.ro)

O echipă de arheologi ai Muzeului Bucovinei, coordonată de Florin Hău şi Ştefan Dejan, a finalizat, sâmbătă, o cercetare arheologică preventivă la Mănăstirea Voroneţ, unde pe traseul vechilor chilii de pe latura de sud a monumentului se va ridica un nou corp de chilii în aceeaşi poziţie topografică.

Arheologul Florin Hău a declarat luni corespondentului MEDIAFAX că cercetările au fost făcute într-o zonă unde au mai fost făcute săpături în perioada 1961-1967 de Radu Heitel şi Nicolae N. Puşcaşu, care la acea dată au avut ca obiectiv principal să afle dacă biserica construită în 1488 de Ştefan cel Mare este prima sau dacă sub aceasta existase una anterioară.

Cercetările din 1967 au demonstrat că biserica lui Ştefan cel Mare este a doua biserică a aşezământului monastic întemeiat la Voroneţ, dar nu se ştia cât de timpurile era biserica anterioară şi se estima că putea data de la 1450.

"Faptul în sine era cunoscut pentru că exista un document din 22 ianuarie 1472 în care apare menţiunea expresă a mănăstirii şi a stareţului Misail", a spus Hău.

Arheologul sucevean a arătat că cercetările finalizate recent într-unul dintre ansamblurile datând din perioade de dinainte de 1488 arată că acesta datează mult mai devreme decât s-a putut proba.

El a spus că o pivniţă cu laturile de 7,3 metri şi 6,1 metri, cercetată acum, datează de la începutul domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din 1400-1410.

Hău a precizat că în urma analizei s-a stabilit că la Voroneţ a avut loc un incendiu devastator şi se presupune că acesta s-a produs în 1475 sau, cel mai probabil, în 1485, când Baiazid al II-lea a dat foc inclusiv târgului Suceava.

El a spus că la 1485 au ars nu numai biserica veche, cu temelie de piatră şi construcţia din lemn, dar şi construcţiile anexă şi chiliile.

Biserica nouă a fost construită de Ştefan cel Mare între 24 mai şi 24 septembrie 1488, iar în acelaşi an, sau cel mai târziu în 1489, se refac şi chiliile, a spus arheologul sucevean, care a precizat că Ştefan cel Mare nu a făcut decât să refacă, pe aceeaşi fundaţie ce data din perioada lui Alexandru cel Bun, întreaga construcţie, dar şi pivniţa, dar după orizontul tehnicii în care trăia.

Hău a arătat că pivniţa din perioada lui Alexandru cel Bun era acoperită cu grinzi de lemn, iar Ştefan cel Mare a reboltit-o cu două travee semicilindrice axate pe patru piloni de piatră cu cărămidă. Totodată, pivniţei i se adaugă două corpuri anexă la est şi vest.

Lucrările au continuat la Voroneţ în etape ulterioare, cea mai importantă fiind cea făcută de Grigorie Roşca în 1547, când bisericii i se adaugă pridvorul şi pictura exterioară de valoare universală.

Tot la 1547 s-au desfăşurat lucrări şi pe corpul de chilii, a mai spus Florin Hău.

Arheologul sucevean a mai declarat că cercetările evidenţiază că aşezământul monastic de la Voroneţ din vremea lui Alexandru cel Bun era un aşezământ boieresc, şi nu domnesc şi nu exclude ca acesta să fi fost construit de boierul Bîrlă de la Hârlău, un boier important din perioada de final a domniei lui Petru Muşat.

Florin Hău a mai spus că din primăvara anului 2011 vor fi continuate cercetările arheologice în zona Voroneţ pentru a se definitiva modul în care a evoluat planimetric, volumetric şi cronologic întregul ansamblu de pe latura de sud a monumentului.

Hău a explicat că nu se cunoaşte traseul zidului de incintă vechi al mănăstirii, nici unde a existat turnul care marca intrarea în incinta mănăstirii sau turnul original al clopotniţei ansamblului.

"Voroneţ rămâne o provocare maximă întrucât zona incintei de vest, nord şi est au rămas necercetate din punct de vedere arheologic", a adăugat Florin Hău.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici