„Ministră” sau „ministru”? Explicația Institutului de Lingvistică și recomandarea pentru documentele oficiale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a venit marți cu precizări legate de folosirea cuvântului „ministră” în urma unei solicitări făcute de Ministerul Culturii.

Potrivit explicațiilor, feminizarea denumirilor de profesii, ocupații și funcții este un fenomen dinamic, influențat de evoluția limbii și de schimbările din societate.

„Extinderea participării femeilor la activități și responsabilități publice, transformarea profesiilor și modificarea reprezentărilor sociale influențează atât apariția femininelor, cât și acceptarea lor. Stabilizarea uzului unei forme și eventuala neutralizare a conotațiilor sale presupun, adesea, o perioadă de variație”, arată Alexandru Nicolae pe pagina de Facebook a institutului.

Eroare de denominare. Explicația ministrei Culturii pentru tabloul de Grigorescu evaluat la 3,5 lei

Ce se ascunde în supat? Explicația Institutului de Lingvistică al Academiei Române

În DOOM3, „ministră” este marcată „colocvial”

În DOOM3, publicat în 2021, forme precum „decană”, „deputată”, „președintă” și „ingineră” sunt înregistrate fără marcaje de uz. În schimb, „ministră” este marcată drept colocvială, iar „primăriță” și „ministreasă” sunt indicate ca forme familiare. Forma „rectoră” este menționată ca rară.

Lingviștii precizează că termenul „ministră” poate fi folosit atât în comunicarea orală, cât și în scris, în contexte în care este acceptat registrul colocvial, inclusiv în intervenții publice sau în texte cu o componentă personală. De asemenea, poate fi luată în considerare preferința persoanei care ocupă funcția.

Pentru documente oficiale, însă, Institutul recomandă însă folosirea formei „ministru”.

„Pentru comunicarea scrisă formală, în special acte, adrese și alte documente instituționale, recomandăm utilizarea masculinului generic 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢, care desemnează funcția oficială din Guvern/Cabinet, independent de genul natural al persoanei care exercită funcția”, se arată în punctul de vedere emis de Institutul de Lingvistică.

Recomandarea ar putea fi reevaluată în funcție de evoluția uzului și de eventuale clarificări normative viitoare.

Dezbatere pornită de Ioana Ciocan

Dezbaterea a pornit de la alegerea Ioanei Ciocan de a se prezenta drept „ministra Culturii”.

La Digi24, aceasta a povestit că știa că termenul este considerat colocvial în DOOM3, dar a decis să îl folosească. Ulterior, mai mulți utilizatori de Facebook au corectat-o și i-au spus că ar trebui să folosească forma masculină „ministru”.

În urma acestor reacții, Ioana Ciocan a solicitat un punct de vedere Institutului de Lingvistică al Academiei Române. Ea a întrebat dacă feminizarea denumirilor funcțiilor publice poate fi reglementată, astfel încât, de exemplu, în decretul de numire a unei femei în funcția de ministru să apară „ministră”.