Mituri şi adevăr despre celulele stem recoltate la naştere, duminică, la "România, te iubesc!"

Tentaţi de ideea că în viitor vor putea "să cumpăre" sănătatea copiilor, majoritatea părinţilor care decid să conserve sânge ombilical fac eforturi serioase să plătească sume ce ajung şi până la 1.000 de euro şi aşa se face că afacerile celor care se ocupă cu recoltarea au înflorit, ajungând astăzi la cifre de afaceri de milioane de euro.

Duminică, la "România, te iubesc!", corespondentul Ştirilor Pro TV Paula Herlo prezintă un reportaj despre febra care a cuprins românii: recoltarea de celule stem, cunoscute şi sub denumirea de celule suşă. "Suntem de trei ori mai mulţi decât media europeană", declară Paula Herlo. "Unii fac împrumuturi la bănci pentru a stoca celulele stem prelevate din sângele ombilical, însă puţini sunt cei care ştiu la ce folosesc", continuă ea.

Şi mai puţini sunt cei care le vor folosi vreodată, deoarece specialiştii spun că şansele ca ele să fie utilizate într-o viaţă de om sunt de doar 0,001%. Tocmai de aceea, în ţările civilizate ele sunt depozitate în bănci publice, pentru ca bolnavii să aibă acces la ele.

"La noi e invers: avem opt bănci private şi niciuna publică", a declarat laureata premiului Emmy. "Nu neagă nimeni eficienţa celulelor stem, fiind dovedit că sunt eficiente în tratarea bolilor grave de sânge, însă oamenii trebuie să afle pentru ce dau banii", este de părere realizatoarea anchetei difuzate duminică la "România, te iubesc!".

În aceeaşi ediţie a emisiunii, corespondentul Ştirilor Pro TV Rareş Năstase prezintă felul în care din ţară sunt scoase ilegal, pe filiere clandestine, fosile, obiecte primitive, oseminte ale unor oameni preistorici, schelete de urs, hienă şi leu de peşteră, dar şi ouă de dinozaur pitic, unice în Europa. "Le găseşti în colecţii private din străinătate, dar şi online, la vânzare, pe zeci şi chiar sute de mii de euro, în timp ce peşterile şi siturile arheologice din România sunt distruse sistematic, de la an la an. Alte ţări scot bani frumoşi din descoperiri pe care le pun în valoare şi le conservă, dar la noi, peşterile şi zonele cu descoperiri sunt lăsate de izbelişte", a declarat Rareş Năstase.