Noaptea Muzeelor: 11.500 de persoane au vizitat Muzeul Ţăranului Român din Capitală

Noaptea Muzeelor rămâne un punct de interes în calendarul cultural al bucureştenilor, care, sâmbătă seară, au format cozi de câţiva metri în faţa instituţiilor muzeale. Ediţia din 2015 a Nopţii Muzeelor a fost una cu totul specială, pentru că a fost marcată de un protest pe care Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR), organizatorul evenimentului, l-a propus tuturor muzeelor din ţară, membre sau încă neafiliate organizaţiei. Astfel, câte o piesă valoroasă din instituţiile muzeale care s-au alăturat protestului a fost acoperită. Acest protest subtil şi inedit a avut scopul de a atrage atenţia publicului şi autorităţilor asupra situaţiei dramatice în care se află muzeele României.

Totodată, protestul este o consecinţă a unui fenomen dramatic, respectiv faptul că, în ultimii zece ani, peste 110 sedii în care funcţionează muzee de tot felul şi zeci de mii de piese din colecţiile mai multor astfel de instituţii au fost deja retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, după cum a declarat Dragoş Neamu, directorul executiv al RNMR, într-o conferinţă de presă organizată pe 8 mai, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti.

Şoseaua Kiseleff a însemnat punctul de pornire pentru "vânătoarea" de muzee - o călătorie prin istorie, artă şi natură, astfel oamenii s-au oprit, în număr mare, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Motivele pentru care bucureştenii au dat curs invitaţiei propuse de organizatorii Nopţii Muzeelor au fost diverse. Unii au vrut să se plimbe, alţii şi-au adus copiii pentru a-i învăţa "cultura de mici", iar anumite persoane au văzut în acest eveniment un bun prilej de a se întâlni cu prietenii, cu care au "redescoperit" cultura şi istoria românească, dar şi tradiţiile.

Astfel, înainte de ora 18.00, bucureştenii s-au aşezat într-o coadă ordonată, în faţa Muzeului Naţional al Ţăranului Român, pentru a vizita expoziţiile permanente ale instituţiei, dar şi cele temporare, precum "Pe urmele armenilor" şi expoziţia "Ion Anghel". Oamenii au fost atraşi aici şi de mirosul de porumb fiert şi mere coapte, iar cei care au zăbovit un pic mai mult au putut viziona, în curtea interioară a instituţiei, un film documentar.

Potrivit site-ului dedicat evenimentului, printre piesele valoroase care au fost acoperite în semn de protest faţă de situaţia dramatică în care se află instituţiile muzeale s-au numărat tablourile "Tătăroaica", de Nicolae Tonitza, la Artmark, şi "Panseluţe", de Nicolae Grigorescu, la ArtSafari, bustul lui George Enescu, operă a sculptorului Ion Irimescu, la Muzeul de Artă "Vasile Grigore - pictor şi colecţionar", un costum de academician, alcătuit din frac, sabie şi bicorn, purtat de George Enescu ca membru al Academiei Române, începând din 1933, la Muzeul Naţional "George Enescu", şi Troiţa din Burluşi, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Ajuns în 2015 la a 11-a ediţie, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanţi. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai - Ziua Internaţională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).