Poarta Sărutului s-a îngălbenit după ce a fost spălată, spune proiectantul lucrărilor de restaurare - Mediafax

Poarta Sărutului s-a îngălbenit după ce a fost spălată, spune proiectantul lucrărilor de restaurare

Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare a Porţii Sărutului, acuză Institutul Naţional al Patrimoniului că opera din piatră a lui Constantin Brâncuşi, expusă în parcul central din Târgu-Jiu, s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu jet cu apă sub presiune.

1526 afişări
Imaginea articolului Poarta Sărutului s-a îngălbenit după ce a fost spălată, spune proiectantul lucrărilor de restaurare

Poarta Sărutului s-a îngălbenit după ce a fost spălată, spune proiectantul lucrărilor de restaurare (Imagine: Publimedia)

Dănilă s-a aflat, joi, la Târgu-Jiu, după ce a aflat că lucrările de restaurare a operei sunt finalizate, el susţinând că nici măcar nu fusese anunţat, în calitate de proiectant general al lucrărilor, că acestea au început.

El a menţionat că joi trebuia semnată recepţia finală a lucrărilor de restaurare, lucru cu care nu a fost de acord, nefiind informat la timp despre derularea proiectului.

"Eu nu am semnat recepţia. Dacă acum o lună aflam şi eu că s-a pus afişul, la deschiderea unui şantier se pune un panou cu numele constructorului, cu perioada de execuţie, dar aici nu s-a făcut. De ce nu s-a pus acest panou? Asemenea lucrări atrag mulţi neaveniţi care au alte specializări. La această lucrare trebuia un specialist în domeniul 9, dar s-au băgat nişte arhitecţi care să-şi lege şi ei numele de operă. Nu are nicio treabă restaurarea în piatră cu aceşti băgăcioşi care vor să rămână în istorie. De asta se şi lucrează pe ascuns", a declarat Dănilă.

Lucrările de restaurare a Porţii Sărutului au început în luna august, opera fiind atunci ascunsă privirii trecătorilor de o pânză pe care era imprimată imaginea acesteia, fără a exista vreun panou cu privire la lucrări.

Dorin Dănilă a spus că, după lucrările de restaurare, Poarta Sărutului a devenit "galbenă", după ce a fost spălată fiind folosit un pistol cu apă sub presiune, asemănător celor din spălătoriile auto.

"Spălarea Porţii Sărutului e o aberaţie. Tot fierul din piatră a ieşit la suprafaţă. Legea 462, cea a Patrimoniului, spune că cine lucrează fără avize e caz penal. Nu există nici un proiect în care să se poată spune că se poate spăla cu pompa sub presiune. Nu există aşa ceva. De asta Poarta e galbenă. Apa sub presiune a dizolvat sărurile din fier şi Poarta a devenit galbenă", a mai spus Dănilă.

Acesta a menţionat că lucrările au fost finanţate de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), care nu l-a consultat nicio clipă cu privire la ceea ce s-a întâmplat la Poarta Sărutului.

"Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului m-a făcut dobitoc şi mi-a închis telefonul. Nu mă cunoştea, nu mă ştia, îi căutaţi numele pe internet, că eu nu vreau să i-l reţin. Nu am păţit treaba asta de 30 de ani, în care am lucrat cu oameni importanţi din România, de la preşedinţi până la ambasadori şi alţii", a mai spus Dănilă.

Primarul din Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, a spus, la rândul său, că Dănilă este în conflict de mai mult timp cu reprezentanţii INP, el solicitând ca reprezentanţi ai institutului, dar şi de la Ministerul Culturii să se deplaseze de urgenţă la Târgu-Jiu pentru a analiza situaţia creată.

"Din informaţiile pe care le am, s-a lucrat conform documentaţiei. Îmi pare rău că a ieşit acest scandal şi că meciul dintre Institutul Naţional al Patrimoniului şi domnul Dănilă s-a mutat la Târgu-Jiu. E un conflict, pentru că ştiu că Institutul nu a vrut să lucreze cu domnul Dănilă, pentru că proiectul său e prea scump. O să iau legătura cu conducerea Institutului şi a Ministerului Culturii ca să vină la Târgu-Jiu şi să rezolve această problemă cât se poate de repede", a menţionat edilul.

Scandalul are loc în contextul în care premierul Victor Ponta, care este şi deputat de Târgu-Jiu, este aşteptat la sfârşitul acestei săptămâni în oraş, autorităţile locale organizând mai multe evenimente menite să marcheze împlinirea a 75 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor, care include Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Calea Eroilor şi Coloana Infinitului.

Poarta Sărutului a mai fost restaurată şi în 2003, când lucrările, finanţate cu fonduri de la Banca Mondială, au durat mai bine de un an, atunci autorităţile amenajând şi parcul în care se află acestea.

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Institutul Naţional al Patrimoniului, joi, la Tîrgu-Jiu, a avut loc recepţia tehnică a lucrărilor de reabilitare a Porţii Sărutului. Oficializarea recepţiei lucrărilor va avea loc în cadrul Simpozionului "Calea Eroilor la 75 de ani", sâmbătă.

INP este principala instituţie care a gestionat şi finanţat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit aceluiaşi comunicat .

În vederea realizării proiectului de restaurare şi conservare, INP a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operaţiunile executate la Poarta Sărutului au inclus: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

Totodată, INP informează că este principala instituţie care a gestionat şi finanţat lucrările de restaurare/conservare pentru componentă artistică şi piatră din cadrul Porţii Sărutului.

Potrivit aceluiaşi comunicat, Poarta Sărutului reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din România, iar reabilitarea sa a reprezentat pentru INP o prioritate în acest an. "În vederea depunerii candidaturii Asamblului monumental de la Tîrgu-Jiu în patrimoniul UNESCO, investiţiile în componentele ansamblului sunt esenţiale. Interesul primordial în restaurare este de a pune în valoare opera originală. Astfel, la finele acestui proces laborios, comunitatea locală din Târgu-Jiu va beneficia de o adevărată capodoperă a patrimoniului naţional", a declarat Alexandru Muraru, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului.

Ansamblul monumental "Calea Eroilor" din Târgu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Brâncuşi a fost solicitat în 1935 să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compuse din 17 module. Mai târziu, adaugă o poartă monumentală, apoi o masă şi o serie de scaune. "Calea Eroilor" este o materializare a ancestralei tradiţii româneşti legată de cultul morţilor, sublimând mai toate obiceiurile legate de "marea trecere". Ansamblul începe pe malul Jiului - apa curgătoare, simbol al călătoriei fără întoarcere, dar şi linie a frontului - loc al jertfei eroilor. Masa Tăcerii aminteşte de mesele destinate morţilor neplecaţi sau celor veniţi "la zile mari". Scaunele aşezate la mare distanţă sunt parcă făcute pentru umbrele tăcute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sărutului este descrisă de Brâncuşi însuşi ca o trecere către "lumea de dincolo". Coloana fără sfârşit este un cântec etern care ne duce cu sine în înfinit, o scară către cer.

Ansamblul Constantin Brâncuşi cinsteşte moartea eroică, dar în acelaşi timp aduce un elogiu vieţii nepieritoare. Axa "Calea Eroilor" are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului - ministru liberal Gheorghe Tătărescu.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj - decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici