Şefa Bibliotecii Naţionale:Evenimentele contra cost sunt legale, veniturile folosite la îmbunătăţiri

Directorul Bibliotecii Naţionale, Elena Tîrziman, a explicat, vineri, că spaţiile bibliotecii au fost închiriate pentru diverse activităţi în virtutea faptului că "evenimentele contra cost" sunt în obiectul de activitate al instituţiei, banii obţinuţi fiind folosiţi pentru îmbunătăţiri.

610 afișări
Imaginea articolului Şefa Bibliotecii Naţionale:Evenimentele contra cost sunt legale, veniturile folosite la îmbunătăţiri

Şefa Bibliotecii Naţionale:Evenimentele contra cost sunt legale, veniturile folosite la îmbunătăţiri (Imagine: Alexandru Hojda/Mediafax Foto)

"Avem deja un an şi nouă luni de când suntem aici, putem să facem un mic bilanţ. Vedem că au fost câteva sute de evenimente majore, nu introducem în această statistică multiplele evenimente cu şcoli, cu grădiniţe sau mici expoziţii, care din punctul nostru de vedere sunt evenimente minore, vorbim doar de peste 300 de evenimente majore. Din punct de vedere al publicului intrat în acest spaţiu - 250.000 de persoane am estimat noi minimal, ceea ce înseamnă un oraş; săli de lectură, foarte multe publicaţii care se găsesc doar la noi, acces la internet în aceste spaţii. S-au deschis sălile de lectură şi accesul la colecţii speciale, într-un timp record. (...) Am avut foarte multă activitate cu şcoli, instituţii culturale sau alte tipuri de parteneri. Nu ne-am neglijat nicio clipă activitatea patrimonială", a declarat Elena Tîrziman la o dezbatere pe tema activităţii bibliotecii.

Solicitată de MEDIAFAX să explice baza legală pentru aceste activităţi, precum şi destinaţia fondurilor încasate şi modul în care acestea au fost evidenţiate în actele contabile ale instituţiei, Tîrziman a precizat că organizarea de evenimente se face în baza Legii Bibliotecilor şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare, care menţionează care este obiectul de activitate.

"Evenimentele contra cost sunt în obiectul nostru de activitate. Noi avem ca formă de finanţare subvenţii de la bugetul de stat şi venituri proprii, deci este o formă de a face venituri proprii. Atunci când nu avem un eveniment, puteam să utilizăm acel spaţiu în parteneriat cu cineva, dar contra cost prestăm un serviciu", a declarat directorul bibliotecii pentru MEDIAFAX.

De asemenea, Elena Tîrziman a precizat că sumele încasate aparţin bibliotecii. "Banii în urma acestor evenimente rămân la noi. De exemplu, simezele s-au amenajat cu aceşti bani, calculatoarele din spaţiu public. (Banii, n.r.) au statutul de venituri proprii", a mai spus Elena Tîrziman.

Totodată, Elena Tîrziman a precizat că, în aceşti doi ani de la inaugurarea noului imobil, de întreţinerea clădirii s-a ocupat Ministerul Culturii - în ceea ce priveşte costurile utitlităţilor, iar Biblioteca Naţională s-a ocupat de curăţenie.

Ea a menţionat că noua clădire a Bibliotecii Naţionale a fost rezultatul unei investiţii de care s-a ocupat Ministerul Culturii, contractul fiind realizat de minister, Biblioteca Naţională având statutul de beneficiar. "Ministerul Culturii prin UMP - Unitatea de Management al Proiectului - a fost titular pe obiectivul de investiţii Biblioteca Naţională, dar beneficiar e Biblioteca Naţională a României", a declarat directorul bibliotecii.

Asociaţia Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României a organizat vineri, în Atriumul instituţiei, dezbaterea publică "Biblioteca Naţională - spaţiul democratic al culturii şi cunoaşterii", eveniment la care au participat poeta şi prozatoarea Ana Blandiana, fostul ministru al Lucrărilor Publice Nicolae Noica, scriitorul Sorin Lavric, preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din România, Mircea Regneală, scriitorul Romulus Rusan şi directorul Bibliotecii Naţionale Bucureşti, Elena Tîrziman. De asemenea, la eveniment a fost prezent părintele Şerbănescu, consilier cultural patriarhal, care a citit mesajul patriarhului Daniel pentru această dezbatere. Moderatorul evenimentului a fost Dan Erceanu, fost director al Bibliotecii Naţionale a României.

"O Bibliotecă Naţională - se ştie din definiţia acceptată şi de forumurile culturale internaţionale - este o instituţie care defineşte independenţa şi suveranitatea unui stat. O bibliotecă naţională are vocaţia de a cuprinde creaţia culturală a acelui popor, a acelei societăţi în care funcţionează", a spus Dan Erceanu, făcând o scurtă prezentare despre rolului unei Biblioteci Naţionale.

Prezent la eveniment, Mircea Regneală, preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din România, a precizat că intelectualii români nu se mai manifestă în sprijinul instituţiilor culturale, care au de suferit în ultima perioadă, amintind, printre altele, de desfiinţarea Bibliotecii Pedagogice Naţionale. El s-a referit la Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei naţionale nr. 1/ 2011 şi luarea unor măsuri în domeniul învăţământului, publicată în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013, articolul IV: "Biblioteca Pedagogică Naţională «I.C. Petrescu» din Bucureşti se reorganizează în secţie a Bibliotecii Centrale Universitare «Carol I» din Bucureşti, fără personalitate juridică, denumită Secţia pedagogică «I.C. Petrescu», ca urmare a fuziunii prin absorbţie de către Biblioteca Centrală Universitară «Carol I» din Bucureşti. Această secţie are ca atribuţii participarea la programul de specializare a personalului didactic din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal şi asigurarea îndrumării metodologice pentru bibliotecile caselor corpului didactic şi pentru biliotecile şcolare".

La rândul său, Nicolae Noica a declarat că "Arhivele Naţionale şi Biblioteca Naţională reprezintă actul de identitate al poporului", iar Ana Blandiana a spus că "Biblioteca Naţională este templul intelectualităţii noastre", iar bibliotecile sunt "singurul lucru veşnic de pe această lume".

Dezbaterea de la Biblioteca Naţională a României s-a desfăşurat în contextul în care, în urma "H.G. nr. 862/ 6 noiembrie 2013, o parte din spaţiile destinate sălilor de lectură, depozitelor, serviciilor tehnice, birourilor, precum şi spaţiile destinate evenimentelor culturale, ştiinţifice, educaţionale şi profesionale, inclusiv spaţii destinate cititorilor trec în administrarea Ministerului Culturii, punând biblioteca în imposibilitatea exercitării funcţiilor sale naţionale cu care a fost învestită prin Legea Bibliotecilor nr. 334/2002, cu modificările ulterioare".

Biblioteca Naţională a României are ca misiune identificarea, dezvoltarea, organizarea, conservarea, cercetarea, comunicarea şi punerea în valoare a patrimoniului documentar naţional, precum şi a fondului Românica, ce reuneşte documente apărute în străinătate, referitoare la România şi la poporul român, publicaţii ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicaţii în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate, se arată pe site-ul instituţiei. De asemenea, Biblioteca Naţională a României organizează Depozitul Legal, principală sursă documentară în ceea ce priveşte cunoaşterea culturii şi civilizaţiei româneşti şi asigură accesul liber la colecţiile sale - parte esenţială a memoriei poporului român - atât generaţiei de azi, cât şi celor viitoare, în scop de educare, cercetare, studiu şi informare.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici