Tolstoi, mai popular în Occident decât în Rusia, la 100 de ani de la moartea sa

Lev Tolstoi nu va fi comemorat, cu ocazia centenarului morţii sale, la înălţimea statutului pe care îl are în literatura mondială.

"Deranjează la fel de mult ca în urmă cu un secol. Pentru a comemora moartea sa, ar trebui să se reflecteze la ce-a făcut Rusia în ultimii 100 de ani, ceea ce nimeni nu vrea să facă", spune Pavel Bassinski, autorul unui volum recent apărut despre împrejurările morţii lui Tolstoi.

Tolstoi a murit la vârsta de 82 de ani, la câteva zile după ce şi-a părăsit familia şi domeniul de la Iasnaïa Poliana - unde se născuse, în 1828 - pentru a merge în pribegie. După ce a poposit de la o mănăstire la alta, a fost răpus de o pneumonie, în gara de la Astapovo, localitate care în prezent îi poartă numele, la sute de kilometri de casă.

În zorii Primului Război Mondial, ai Revoluţiei bolşevice şi ai războiului civil, moartea scriitorului a fost ca un simbol al destinului ţării sale, atrage atenţia directorul Muzeului Tolstoi din Moscova, Vitali Remizov.

Un nou muzeu urmează să fie deschis la Astapovo, un documentar va fi difuzat pe un post de televiziune cultural şi este programat şi un colocviu internaţional. Dar evenimentul nu este reflectat în orele de maximă audienţă şi nici nu are loc vreo retrospectivă în vreunul dintre principalele muzee ruse.

Singurul film despre scriitor care rulează la Moscova, "The Last Station", de Michael Hoffman, a fost realizat la Hollywood, deşi Rusia a cheltuit în trecut milioane pentru a finanţa filme istorice. "Este ruşinos că Rusia nu a găsit banii să facă un film despre Tolstoi", spunea un spectator, joi, la ieşirea dintr-un cinematograf unde fusese proiectat filmul, cu circa 15 spectatori în sală.

"Astăzi, Tolstoi este mai popular în Occident", spune Vladimir Tolstoi, urmaş al scriitorului, care conduce muzeul de la Iasnaia Poliana.

Faţă de Puşkin, al cărui bicentenar, în 1999, a fost marcat prin evenimente de comemorare grandioase, Tolstoi suferă în Rusia din cauza statutului său de moralist. "El iubea adevărul, iar în Rusia de astăzi sunt prea multe minciuni şi prea multă ipocrizie", a mai spus Vladimir Tolstoi.

Pe de altă parte, autorul romanelor "Război şi pace" şi "Anna Karenina" avea un mare renume în timpul vieţii. "Avem doi ţari, Nicolae al II-lea şi Lev Tolstoi", spunea un contemporan în 1901.

Însă filosofia pe care a adoptat-o în cea de-a doua parte a vieţii, marcată de ascetism şi non-violenţă, nu era în ton cu epoca sa şi nu se potriveşte nici cu vremurile actuale. "Ideea sa de a renunţa la avere pare absurdă în Rusia, unde trecem printr-o perioadă de capitalism primar", remarcă Bassinski.

"Societatea noastră păstrează încă iluzia că poate rezolva toate conflictele prin forţă. De aceea ideile lui Tolstoi sunt prost primite", explică şi Abdussalam Gusseinov, de la Institutul de filosofie de la Moscova.

"Diferenţele sociale pe care Tolstoi le denunţa sunt în continuare enorme. Este o istorie tragică ce se repetă în Rusia", mai spune Bassinski.

Totodată, o comemorare de anvergură nu ar fi binevenită nici din perspectiva Bisericii ortodoxe ruse, întrucât aceasta nu a revenit până în prezent asupra excomunicării lui Tolstoi, în 1901. În urma acesteia, scriitorul, care a respins o serie de dogme ale bisericii, a fost îngropat fără respectarea ritualului religios la Iasnaia Poliana, unde nici în prezent nu are o cruce pe mormânt.

Lev Tolstoi sau contele Lev Nicolaevici Tolstoi a fost un scriitor rus considerat de către critici ca fiind unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii. Alături de Fiodor Dostoievski, Tolstoi este unul dintre scriitorii de seamă din timpul perioadei cunoscute ca vârsta de aur a literaturii ruse - începută în 1820, cu primele opere ale lui Puşkin, şi terminată în 1880, cu ultimele lucrări ale lui Dostoievski.

Operele sale "Război şi pace" şi "Anna Karenina" au avut o influenţă hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial, iar credinţele şi ideile sale filosofice şi estetice, propovăduite de-a lungul vieţii prin celelalte opere, sunt reunite şi cunoscute sub denumirea de "tolstoism".