Zilele Filmului Românesc duc la TIFF.18 37 de producţii din ultimii ani

Organizatorii Festivalului International de Film Transilvania au anunţat miercuri cele mai importante proiecte şi secţiuni din programul TIFF.18, miza Zilelor Filmului Românesc şi decernarea premiului de excelenţă lui Marcel Iureş, arată un comunicat remis MEDIAFAX.

163 afişări
Imaginea articolului Zilele Filmului Românesc duc la TIFF.18 37 de producţii din ultimii ani

Zilele Filmului Românesc duc la TIFF.18 37 de producţii din ultimii ani

fost dezvaluite astăzi, în cadrul conferintei de presa organizate la Casa TIFF. Presedintele festivalului, Tudor Giurgiu, directorul artistic Mihai Chirilov şi Cristian Hordila, managerul TIFF, au prezentat noutăţile şi invitaţii editiei si au vorbit despre cele mai importante proiecte şi secţiuni din programul TIFF.18.

Zilele Filmului Românesc adună în festival 37 de producţii semnate de regizori autohtoni vor fi proiectate anul acesta: 15 lungmetraje, multe dintre ele debuturi regizorale, şi 22 de scurtmetraje. Autorii lor vor fi prezenţi la Cluj alături de sute de profesionişti din industrie pentru un maraton de cinema românesc, care include cinci titluri în premieră absolută şi o selecţie de filme premiate în marile festivaluri internaţonale. Pentru cele trei premii ale secţiunii (lungmetraj, scurtmetraj şi debut) concurează 23 de producţii.

Premiul de excelenţă îi va fi acordat anul acesta actorului Marcel Iureş, ”un omagiu adus activităţii sale artistice impresionante”, arată organizatorii.

Regizorul Claudiu Mitcu revine în programul Zilelor Filmului Românesc, de data aceasta împreună cu Mihai Mincan, alături de care semnează ”Emigrant Blues: Un road movie în 2 1/2 capitole”, un documentar original inspirat de poveştile românilor plecaţi la muncă în Spania. Filmul va fi proiectat în premieră absolută în competiţia românească, la fel ca şi ”Arest”, cel de-al doilea lungmetraj regizat de Andrei Cohn (Acasă la tata), despre un arhitect (Alexandru Papadopol) care este arestat în 1983 şi împarte celula cu un colaborator al Securităţii (Iulian Postelnicu).

Încă dezorientată după moartea tatălui său, protagonista debutului în regie al lui Radu Dragomir, ”Mo”, ajunge împreună cu prietena ei din copilărie în dormitorul profesorului la care tocmai a ratat un examen. Proiectul a fost selecţionat încă din faza de lucru la Sarajevo, în 2017, în programul secţiunii CineLink, iar acum este gata să-i şocheze pe spectatorii TIFF, în premieră absolută pe marele ecran. Din distribuţie fac parte Răzvan Vasilescu, Dana Rogoz şi Mădălina Craiu.

Munteni, bănăţeni, ardeleni, unguri, tătari, saşi, germani sau evrei, cu toţii reuşim, cumva, să trăim împreună între graniţele ce definesc România. Regizorul Şerban Georgescu încearcă în documentarul ”Jurnalul familiei -Escu” să desluşească modul în care istoriile individuale se suprapun peste istoria colectivă a românilor, căutând răspunsuri împreună cu Ioana Pârvulescu, Mihaela Miroiu, Sorin Ioniţă, Stelian Tănase, Theodor Paleologu, Vintilă Mihăilescu şi ajutat de imagini din arhive personale. Prima proiecţie oficială a filmului va avea loc la TIFF, în cadrul Zilelor Filmului Românesc, în afara competiţiei, la fel ca premiera mondială ”Parking”, cel mai recent lungmetraj regizat de Tudor Giurgiu şi filmul care va deschide cea de-a 18-a ediţie TIFF, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca. Povestea bazată pe romanul ”Apropierea”, scris de Marin Mălaicu-Hondrari, urmăreşte aventurile unui poet (Mihai Smarandache) care emigrează ilegal în ţara în care va descoperi marea iubire, dar şi durerea depărtării de casă.

O surpriză pentru cinefili va fi cea mai recentă producţie a regizorului Corneliu Porumboiu, proiectată la TIFF imediat după premiera mondială de la Cannes. În La Gomera, un poliţist român implicat în trafic de droguri ajunge pe insula omonimă din Spania pentru a învăţa El Silbo, un limbaj fluierat folosit de localnici, crucial pentru succesul operaţiunii.

„Monştri.„, debutul regizorului Marius Olteanu şi singurul titlu românesc aflat şi în competiţia românească, şi în cursa pentru Trofeul Transilvania. O poveste de dragoste despre compromis, presiuni sociale şi revelaţii dureroase din viaţa unui cuplu, filmul de-o admirabilă rigoare formală va putea fi urmărit la TIFF pentru prima dată în România, după ce a fost prezentat în premieră în secţiunea Forum a Berlinalei din acest an şi distins cu Marele Premiu la Sofia. Premiată pentru cea mai bună regie la Festivalul de la Varşovia, Anca Damian co-semnează, alături de Lia Bugnar, şi scenariul la Moon Hotel Kabul, cu Florin Piersic Jr. în rolul unui jurnalist de investigaţie a cărui viaţă este complet dată peste cap de moartea misterioasă a femeii cu care avusese o aventură de-o noapte.

De succes în circuitul festivalier s-a bucurat şi ”Alice T.”, cel mai recent film regizat de Radu Muntean, o poveste despre relaţia complicată a unei fete cu mama sa adoptivă, pe fondul unei adolescenţe zbuciumate şi a unei sarcini pe care eroina intenţionează să o păstreze. Filmul a fost lansat anul trecut la Locarno, unde protagonista, Andra Guţi, a primit Premiul pentru cea mai bună actriţă. La limita dintre realitate şi ficţiune, ”Un prinţ şi jumătate”, în regia Anei Lungu, spune povestea a trei prieteni nonconformişti a căror relaţie este pusă în pericol de moartea celui de-al patrulea membru al grupului. Protagoniştii sunt Marius Manole, Istvan Teglaş şi Iris Spiridon, totodată coscenarista din viaţa căreia se inspiră povestea filmului, proiectat în 2018 la Sarajevo. Inspirat din realitate este şi debutul duo-ului regizoral Cătălin Rotaru şi Gabi Virginia Şarga, cu drama Să nu ucizi, bazată pe scandalul dezinfectanţilor din spitalele româneşti şi prezentată anul trecut la Festivalul de la Varşovia.

Lansat recent, documentarul ”Distanţa dintre mine şi mine” (r. Mona Nicoară şi Dana Bunescu) explorează fricţiunea dintre memoria personală şi arhiva oficială, construind un portret viu al poetei avangardiste Nina Cassian. Cel de-al doilea documentar din competiţia românească, ”Timebox” este debutul Norei Agapi, bazat pe cea mai amplă arhivă personală de peliculă din România. Tatăl regizoarei, fotograful şi operatorul ieşean Ioan-Matei Agapi, a surprins momente-cheie ale Epocii de aur şi imagini din istoria familiei în kilometri de peliculă, iar astăzi se confruntă cu indiferenţa statului care îl evacuează din imobilul în care a trăit o viaţă întreagă. Filmul a fost distins, în 2018, cu Premiul pentru cel mai bun documentar la Festivalul de la Jihlava.

Cinefilii care au ratat ”Moromeţii 2”, desemnat anul acesta Cel mai bun film la Gala Premiilor Gopo, vor avea ocazia să descopere continuarea, după 30 de ani, a celebrei ecranizări regizate de Stere Gulea, în care Ilie Moromete (Horaţiu Mălăele) şi fiul său, Niculae (Iosif Paştina) văd instalarea comunismului cu ochi diferiţi, de unde şi conflictul mocnit dintre ei. Despre diferitele perspective asupra istoriei vorbeşte şi filmul lui Radu Jude, ,,Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari’’. Filmul, descris de Variety drept ”un atac caustic şi foarte actual la adresa negării Holocaustului în România şi a miopiei faţă de istorie”, a făcut turul marilor festivaluri şi a fost premiat cu Globul de Cristal la Karlovy Vary, în 2018.

Selecţia Zilelor Filmului Românesc e întregită de 22 de scurtmetraje, multe dintre ele realizate de clujeni sau de absolvenţi ai Facultăţii de Teatru şi Film, Universitatea Babeş-Bolyai. Nu mai puţin de 13 filme scurte concurează pentru premiul secţiunii: The Call (regia Anca Damian) – animaţia distinsă cu Premiul Juriului la Hong Kong, prezentată în Competiţia din acest an la Sundance şi proiectată în 2018 la Toronto, Afganistanii (regia Adrian Silişteanu), Patul lui Procust (regia Adrian Împărăţel), prezentat anul trecut la Locarno, Havana, Cuba (regia Andrei Huţuleac), Opinci (regia Anton şi Damian Groves), Roşu şi albastru în proporţii egale (regia Georgiana Moldoveanu) – prezentat în 2018 la Cannes, în cadrul secţiunii Cinéfondation, Doina (regia Pavel Brăila), Turnul din Pisa (regia Bogdan Ilieşu), Forma inimii în praf (regia Gheorghe Preda), Celed (regia Anghel Damian), Extrasezon (regia Ioachim Stroe), Un băiat normal (regia George Dogaru), Dumnezeu mama (r. Mihai Ghiţă). Nouă scurtmetraje vor fi proiectate în afara competiţiei: Blue Boy (r. Manuel Abramovich), premiat cu un Urs de Argint la Berlin în acest an, Speranţa (regia Sandra Rad), Cum înalţi un zmeu (regia Lorand Gabor), Capra cu trei iezi (regia Victor Canache), Mişu şi Ionică – Moartea găinii (regia IvascaEmy-Mirel), Nu trage perdeaua (r. Andrei Florescu), Învierea domnului Constantin (regia Cornel Brad), The Poison Child (regia Mick Davis) şi Cele două execuţii ale Mareşalului (regia Radu Jude).

Unul dintre cei mai aclamaţi şi iubiţi actori români de teatru şi film, Marcel Iureş va fi celebrat la cea de-a 18-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania. La gala de închidere din 8 iunie, pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, unde a şi debutat în urmă cu 40 de ani, actorul va fi distins cu Premiul de Excelenţă – un omagiu adus activităţii sale artistice impresionante.
Cu zeci de roluri interpretate pe scenele din întreaga lume, trei Premii UNITER şi apariţii numeroase în producţii cinematografice de succes, alături de alte nume mari ale filmului, Marcel Iureş este astăzi unul dintre cei mai cunoscuţi actori şi unul dintre pionierii fenomenului teatral independent din România. Din 1995, el este preşedintele Fundaţiei Teatrul Act, prima instituţie artistică non-guvernamentală autohtonă, devenită în 1998 Teatrul Act, primul teatru independent cu sală proprie din România postdecembristă.

Marcel Iureş a absolvit Institutul de Arta Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti I.L. Caragiale, secţia actorie, la clasa profesorului Marin Moraru. Înainte de startul carierei sale artistice, a cochetat cu medicina şi psihologia. Era un împătimit al lecturii, lucru care i-a îngreunat existenţa în timpul serviciului militar săvârşit imediat după terminarea liceului, dar care, totodată, i-a stimulat imaginaţia şi i-a hrănit potenţialul artistic. A debutat pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, în 1978, iar prima apariţie pe marele ecran a avut loc în acelaşi an, în rolul lui Franz Liszt din ”Vis de ianuarie” (regia Nicolae Opriţescu). Au urmat nenumărate spectacole la Bulandra (1980-1992), Odeon (1992-1993) şi Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, dar şi roluri importante în cinema, în filme precum ”Să mori rănit din dragoste de viaţă” (1983, regia Mircea Veroiu), ”Domnişoara Aurica” (1986, regia Şerban Marinescu), ”Balanţa” (1992, regia Lucian Pintilie) sau ”Somnul insulei” (1993, regia Mircea Veroiu).

Cariera internaţională a lui Marcel Iureş a început după turneul din 1994, susţinut în Marea Britanie cu spectacolul „Richard al III-lea”, în regia lui Mihai Măniuţiu. A refuzat oferte importante venite de la diferite teatre britanice considerând că ar fi doar un surogat la ceea ce făcea deja în România, dar nu şi propunerile de roluri în producţii hollywoodiene. A jucat alături de Brad Pitt, Antonio Banderas şi Tom Cuise în ”Interviu cu un vampir” (1994), nominalizat la două Premii Oscar, iar acelaşi Tom Cruise i-a fost coleg de platou şi la filmările pentru ”Misiune: imposibilă” (1996). Au urmat apoi roluri majore în ”The Peacemaker” (1997, cu George Clooney şi Nicole Kidman) şi ”Hart’s War” (2002, cu Bruce Willis şi Colin Farrell), iar în 2007 a apărut în megahitul de box-office ”Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, nominalizat la două Premii Oscar. A avut ocazia să colaboreze şi cu marele regizor Francis Ford Coppola, în ”Youth Without Youth” (2007), iar în ultimii 10 ani l-am mai putut vedea şi pe micul ecran, în serialele ”Strike Back” (2013), ”Crossing Lines” (2013-2014) şi ”The Game” (2014).

În paralel, cariera lui cinematografică românească a continuat cu roluri memorabile în filme precum ”Faimosul Paparazzo” (1998, regia Nicolae Mărgineanu), ”Mănuşi roşii” (2009, regia Radu Gabrea), serialul HBO ”În derivă” (2010-2012), ”Tatăl fantomă” (2011, regia Lucian Georgescu) şi, cel mai recent, ”Octav” (2017, regia Serge Ioan Celebidachi).

”În 2019, Marcel Iureş intră în galeria marilor actori români distinşi cu Premiul de excelenţă TIFF, susţinut de Mercedes Benz. În onoarea sa, la TIFF 2019 va fi proiectat filmul regretatului Lucian Pintilie, «O vară de neuitat», în care Iureş interpretează rolul Generalului Ipsilanti. Adaptarea nuvelei «Salata» din romanul fluviu «Cronică de familie» de Petru Dumitriu a fost inclusă în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes în 1994, având-o ca protagonistă pe sactriţa britanică Kristin Scott-Thomas alături de nume importante ale filmului românesc, printre care Olga Tudorache, Răzvan Vasilescu, George Constantin şi Claudiu Bleonţ”, au explicat organizatorii TIFF.

Cea de-a 18 ediţie a TIFF va avea loc la Cluj-Napoca între 31 mai şi 9 iunie, urmând să fie proiectate 220 de filme din care 180 lung metraje.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici