EXCLUSIV: Analiza dinamicii bunăstării românilor după aderarea la UE, în 10 indicatori principali. Studiu de caz pe ultima guvernare

În ultimele șase luni, sociologi, analiști și reprezentanți ai institutelor de sondare a opiniei publice au exprimat ideea votului condiționat în mare măsură economic, pe baza nemulțumirii unei mari părți din populația României privind accesul inegal / lipsa accesului la beneficiile de bunăstare aduse de aderarea României la Uniunea Europeană. Și de lipsa rezultatelor politicilor publice de redistribuire și sprijin pentru populația vulnerabilă din ultima guvernare.

Putem analiza și demonstra cu ajutorul unor indicatori de rezultat relevanți gradul de acuratețe dar și relevanța concluziilor prezentate mai sus. Mai mult, putem argumenta că deși datele oficiale arată creșteri însemnate ale valorilor indicatorilor ce caracterizează nivelul de trai în ultimii 4 ani, votul la ultimele alegeri a fost unul mai degrabă negativ pentru partidele ce au alcătuit coaliția de guvernare.

Este adevărat că la nivelul categoriilor sărace ale populației nu s-au resimțit deloc avantajele aderării la UE? S-au îmbunătățit ori înrăutățit indicatorii sociali, de risc de sărăcie și excluziune socială ori cei privind ocuparea? Este o percepție sau o realitate? Există un vot predominant al frustrării, al sărăciei și al deteriorării situației materiale? Ce spun cifrele oficiale? Ce s-a întâmplat cu bunăstarea românilor, cu puterea lor de cumpărare în ultimii ani?

EXCLUSIV: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE

EXCLUSIV MEDIAFAX: Analiza sustenabilității fiscal-bugetare a României

Putem analiza evoluția principalilor indicatori sociali, de venituri și sărăcie, pentru a vedea impactul aderării României la Uniunea Europeană. Și vom pune accentul și pe ultimii 4 ani, perioadă care corespunde cu guvernarea învestită în noiembrie 2021.

M-am uitat în bazele de date oficiale pentru a verifica și pentru a valida sau invalida analizele despre situația bunăstării românilor. Am luat în considerare evoluția a 10 indicatori economico-sociali relevanți, legați de analiza bunăstării populației.

1. Mai multe locuri de muncă stabile. În decembrie 2006, anul premergător aderării României la Uniunea Europeană, efectivul salariaților era de 4.910.088 persoane. Ultimele date oficiale (martie 2025) arată că efectivul salariaților din România a atins un maximum istoric pentru ultimii 25 de ani, de 5.184.000 angajați, adică plus 180.700 salariați față de nivelul din noiembrie 2021, când erau 5.003.300 și plus 273.912 față de anul 2006. Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
2. Creșterea puterii de cumpărare a salariilor medii. Câștigul salarial mediu net a depășit 1000 euro. Ultimele date oficiale (martie 2025) arată un câștig salarial mediu net de 5691 lei (1120 euro) față de 3645 lei în noiembrie 2021, deci un plus de 56%. În martie 2025 față de luna decembrie 2006, câștigul salarial mediu net a crescut cu 418% (de la 1099 lei la 5691 lei). Puterea de cumpărare a salariului mediu a crescut în România. Am ajustat creșterea câștigului salarial mediu net cu inflația din perioada noiembrie 2021-februarie 2025, rezultând o creștere a puterii de cumpărare de 16,4%. În perioada postaderare a României la UE, puterea de cumpărare a crescut cu 127%. Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs03r25.pdf
3. Creșterea puterii de cumpărare a salariului minim. Salariul minim net a depășit 500 euro. Astăzi salariul minim net este de 508 euro. Față de nivelul din noiembrie 2021, salariul minim a urcat cu 76%. Puterea de cumpărare a salariului minim a crescut în România. Am ajustat creșterea câștigului salarial minim cu inflația din perioada noiembrie 2021-martie 2025, rezultând o creștere a puterii de cumpărare de 31%. Față de nivelul din decembrie 2006, puterea de cumpărare a salariului minim a crescut de 5,4 ori. Sursa: https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici/date-statistice
4. Consolidarea clasei de mijloc. Numărul de contracte de muncă cu peste 1000 euro net a depășit 1,5 milioane în România. Ultimele date oficiale (septembrie 2024) arată că 1.516.117 contracte de muncă sunt plătite cu peste 1000 euro net, cu aproape 500.000 contracte mai multe decât în iunie 2023 și mai mult decât dublu față de noiembrie 2021. Sursa: https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici/date-statistice
5. Creșterea puterii de cumpărare a pensiilor. Pensia medie a depășit 500 euro. Ultimele date oficiale (martie 2025) arată o pensie medie de 550 euro. Pensia medie a crescut cu 75% în perioada noiembrie 2021-martie 2025. În anul 2024, pensia medie a crescut cu 40%. Și puterea de cumpărare a pensiei medii a crescut. Am ajustat creșterea pensiei medii cu inflația din perioada noiembrie 2021-martie 2025, rezultând o creștere a puterii de cumpărare de 31%. Față de decembrie 2006, pensia medie a crescut de 7,7 ori iar puterea de cumpărare de 3,4 ori. Sursa: https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici/date-statistice
6. Mărirea avuției nete / locuitor (euro) în România ultimilor 3 ani, de la 14106 euro / locuitor în anul 2021 la 17428 euro /locuitor în Trim 2 2024. (Avuția netă a populației = suma avuției financiare și a avuției ne­financiare (doar active fixe), netă de datorii). Sursa: Raport asupra stabilității financiare, decembrie 2024, bnro.ro. Pentru populatia rezidentă, date www.insse.ro
7. Creșterea consumului / locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Dacă în anul 2021 România se afla la 82% din media UE, în anul 2023, am ajuns la 89% din media UE, întrecând Spania (88%), Portugalia (88%), Slovenia (87%) și Polonia (86%), fiind peste Malta (85%) Cehia (81%), Grecia (79%), Croatia (78%), Estonia (77%), Letonia (75%), Slovacia (75%), Bulgaria (73%) și Ungaria (70%). Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20240619-2
8. Reducerea sărăciei și a riscului de excluziune socială. Numărul de români aflați în risc de sărăcie și excluziune socială s-a redus cu 1,28 milioane. Ultimele date oficiale Eurostat arată că numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială a scăzut cu 1,28 milioane, de la 6.572.000 în anul 2021 la 5.294.000 în anul 2024. Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ILC_PEPS01N__custom_16659186/default/table?lang=en
9. Reducerea sărăciei severe. Numărul de români aflați în deprivare material și socială severă s-a redus de la 4.410.000 persoane în anul 2021 la 3.266.000 persoane în anul 2024, conform datelor Eurostat. Față de anul 2015, Eurostat arată că numărul românilor aflați în starea de sărăcie extremă s-a redus la mai mult de jumătate. Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20240916-2
10. Reducerea șomajului. Rata șomajului înregistrat s-a redus, în majoritatea perioadelor rata șomajului situându-se sub rata naturală a șomajului estimată pentru România. Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Datele oficiale arată clar că, per ansamblu, nivelul de trai al românilor a crescut în ultimii ani – atât în comparație cu perioada de acum patru ani, cât și față de momentul în care România a intrat în Uniunea Europeană, în 2007. Evoluțiile economice și sociale din această perioadă susțin ideea că lucrurile s-au mișcat într-o direcție pozitivă: am avut mai puțină sărăcie, au fost mai puține lipsuri materiale și mai multă stabilitate.

Rata românilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială a scăzut vizibil, ajungând la 27,9%, în condițiile în care acum aproape un deceniu era de 44,5%. Și numărul celor care trăiesc în lipsuri majore a scăzut semnificativ – de la peste o treime din populație în 2015, la jumătate, 17,2% în prezent. Asta arată că, în general, viața s-a mai îmbunătățit pentru mulți dintre cei aflați în situații vulnerabile. În același timp, clasa de mijloc a crescut – ceea ce înseamnă că tot mai mulți români au ajuns să aibă venituri stabile, peste medie. Iar șomajul a rămas la cote reduse, ceea ce e un alt semn că economia a funcționat.

Cu toate astea, deși cifrele ne spun că bunăstarea a crescut, nu putem spune că doar situația economică a contat în modul în care românii au votat la ultimele alegeri. Nemulțumirea exprimată prin vot nu pare să vină exclusiv din probleme legate de bani sau nivel de trai. Asta înseamnă că trebuie să ne uităm mai atent și la alți factori – cum ar fi percepția asupra inegalităților, accesul inechitabil la resurse sau diferențele regionale. Într-o analiză viitoare voi examina mai în detaliu inegalitățile economice, sociale și de venituri, pentru a înțelege mai bine dacă acestea pot fi o explicație reală și relevantă pentru votul negativ îndreptat împotriva partidelor clasice.