Analiză: Impactul Brexit asupra economiei româneşti este marginal

Procesul de ieşire al Marii Britanii din UE va afecta marginal economia românească, în contextul în care UK este al 9-lea partener comercial al României şi ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcţi în România în 2018, potrivit unei analize KeysFin remisă MEDIAFAX.

2208 afişări
Imaginea articolului Analiză: Impactul Brexit asupra economiei româneşti este marginal

Analiză: Impactul Brexit asupra economiei româneşti este marginal. Sursă foto: Profimedia

Potrivit analizei, intitulate "efectul Brexit", în România există peste 1.600 companii cu acţionariat din Regatul Unit, conform datelor publicate de companii la Ministerul Finanţelor Publice. Dintre acestea, aproximativ 1.300 au o pondere directă, majoritară, care depăşeşte 50%, a investiţiilor britanice. Cifra de afaceri a companiilor controlate direct, majoritar, de investitori din Marea Britanie a fost de aproximativ 20 miliarde de lei în 2018

„Legăturile comerciale relativ reduse cu Marea Britanie poziţionează România printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale Brexit-ului, impactul direct pe plan local fiind marginal. Unul dintre principalele riscuri economice pe care le vedem legate de acest eveniment este însă contagiunea ce ar putea fi generată de un proces necontrolat de ieşire Marii Britanii din Uniunea Europeană. În ciuda unei probabilităţi minime pe care o acordăm acestui scenariu, o astfel de evoluţie nefiind dorită de niciuna dintre părţi, impactul la nivelul pieţelor financiare ar putea fi unul major“, spune Roxana Popescu, managing director al KeysFin, furnizor de soluţii de business information.

Primele trei companii cu acţionariat direct, majoritar britanic din România, în funcţie de cifra de afaceri, fac parte din industria prelucrătoare şi sunt: Ursus Breweries SA (1,8 miliarde de lei), Adient Automotive România SRL (1,2 miliarde de lei) şi CRH Ciment România SA (974 milioane de lei).

Totodată, analiza precizează că companiile cu acţionariat direct, majoritar britanic, din România au însumat un profit net de aproximativ un miliard de lei în 2018.

Potrivit metodologiei Băncii Naţionale a României, investiţiile străine directe în România au crescut cu 66% în ultimii 10 ani, depăşind 81 miliarde de euro în 2018, valoarea investiţiilor britanice crescând cu 135% în aceeaşi perioadă de timp, peste pragul de 1,7 miliarde de euro. Marea Britanie ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcţi în România, în 2018. De altfel, în ultimii 10 ani Marea Britanie a oscilat între locurile 16 (2009) şi10 (în 2014 şi 2018) în topul celor mai mari investitori străini din România.

Principalele sectoare în care investesc britanicii, în funcţie de cifra de afaceri, sunt: industria prelucrătoare (10,2 miliarde de lei, reprezentând 51% din total), comerţ (3,9 miliarde de lei şi 20% din total) şi IT&C (2,3 miliarde de lei, cu 11% din total).

Cei mai mulţi investitori britanici din România aleg Capitala, astfel că, din punct de vedere geografic, Bucureştiul se află pe primul loc în clasamentul celor mai consistente investiţii britanice directe, cu o cifra de afaceri cumulată de peste 9,4 miliarde de lei, care constituie aproximativ 47% din total. Următoarele judeţe în clasamentul celor mai mari investiţii britanice directe sunt: Cluj (1,6 miliarde de lei şi 8% din total) şi Timiş (1,3 miliarde de lei şi 7% din total).

Companiile locale controlate de investitorii britanici au avut peste 50.000 de angajaţi, iar cheltuielile acestora cu personalul au ajuns la 4 miliarde de lei în 2018.

Totodată, schimburile comerciale (exporturi plus importuri) dintre România şi Marea Britanie au înregistrat în 2018 o creştere de 9%, comparativ cu anul 2017 şi de 33% faţă de 2014. Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a ajuns la 4,6 miliarde de euro în 2018.

Marea Britanie este al 9-lea partener comercial al României şi a 5-a piaţă de desfacere pentru exporturile locale, fiind în creştere în ultimii 5 ani cu peste 34%, la 2,9 miliarde de euro în 2018. Importurile din această ţară au crescut şi ele cu 31% faţă de 2014, la peste 1,7 miliarde de euro în 2018.

Totuşi, deşi ţara noastră a înregistrat în 2018 cel mai bun rezultat în ceea ce priveşte evoluţia balanţei comerciale, cu un surplus comercial de 1,1 miliarde de euro (exporturi minus importuri), în raport cu Marea Britanie, valoarea comerţului dintre cele 2 state reprezintă doar 3% din totalul comerţului internaţional al României.

În ceea ce priveşte impactul indirect al Brexit, în plan economic, raporturile comerciale ale României cu Marea Britanie sunt relativ reduse, aspect care poziţionează ţara noastră printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale Brexit-ului.

Cu toate acestea, o accentuare a tensiunilor dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană sau o înrăutăţire a condiţiilor din pieţele financiare internaţionale s-ar transmite la nivelul economiei locale destul de rapid din cauza principalelor dezechilibre macroeconomice pe care România le înregistrează deja, spre deosebire de celelalte state din regiune: deficitul bugetar şi cel comercial care afectează semnificativ capacitatea de finanţare internă şi externă a economiei locale.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici