ANALIZĂ REUTERS: Încercările de reformă ale Greciei par sortite eşecului

Sectorul public bolnav de ineficienţă cronică, corupţia persistentă şi sindicatele arţăgoase au împiedicat progresul în cele 18 luni care au trecut de când Atena a semnat primul acord de finanţare externă cu UE şi FMI, de 110 miliarde euro, promiţând în schimb măsuri dure de austeritate şi reforme structurale, se arată într-o analiză Reuters.

Deficitul însă creşte în loc să scadă, ridicat şi de recesiunea tot mai severă, partenerii europeni au început să-şi piardă răbdarea, iar popularitatea guvernului este în cădere liberă.

Populaţia, sătulă de austeritate, vrea o schimbare.

"Am pierdut un an şi jumătate. Este clar că guvernul va rata ţintele fiscale şi că nu poate impune noi măsuri. Este un eşec complet", comentează Costas panagopoulos, şeful companiei greceşti de sondare a opiniei publice ALCO.

Premierul George Papandreou va susţine în acest weekend un discurs despre politica economică, analiştii anticipând că măsurile şi reformele care ar putea fi anunţate de acesta nu vor încuraja pe nimeni.

"Nu mă aştept la nimic din partea discursului lui Panandreou. Pentru a evita falimentul este nevoie de o baghetă fermecată care să repare ceea ce nu a fost rezolvat în ultimii doi ani", a arătat Papangopoulos.

Partenerii europeni ar putea ajunge la un compromis pe termen scurt, pentru a acorda guvernului elen următoarea tranşă din ajutorul extern şi a evita un faliment naţioanl care ar da o lovitură fără precedent monedei euro.

Însă Germania, principalul finanţator al programelor de "salvare" a Greciei, a arătat joi fără niciun dubiu că Atena trebuie să îndeplinească toate condiţiile la care s-a angajat pentru a rămâne în zona euro.

Analiştii consideră că intrarea Greciei în incapacitate de plată (default) sau ieşirea ţării din zona euro într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat au devenit riscuri reale, în lipsa "unui ocean de reforme". Atena neagă vehement aceste scenarii.

Papandreou a câştigat alegerile din 2009 cu promisiuni privind taxele şi cheltuielile publice, însă pare că a lăsat toate chestiunile de ordin economic în sarcina noului ministru al Finanţelor, Evangelos Venizelos, care încearcă să prindă din urmă acordurile externe după un an şi jumătate de delăsare pe probleme diverse, de la colectarea impozitelor la privatizări.

Venizelos trebuie de asemenea să disciplineze parlamentarii socialişti şi să negocieze cu UE, FMI, BCE şi partenerii din zona euro pentru a obţine al doilea pachet de ajutor, de 109 miliarde euro, împiedicat de solicitările venite din partea unor state, în frunte cu Finlanda, ca Grecia să pună active drept colateral în schimbul împrumuturilor de urgenţă.

"În loc de un antrenor, avem un arbitru. Papandreou i-a pus totul în cârcă lui Venizelos, În timpul negocierilor dezastruoase de la Atena cu inspectorii UE şi FMI, premierul se afla la Paris la o conferinţă pe tema situaţiei din Libia", a arătat un economist.

Guvernul a decis în această săptămână, într-o şedinţă descrisă de surse participante drept "dramatică", să "dubleze eforturile" pentru a implementa o lungă listă de măsuri.

Discuţiile cu misiunea internaţională au fost întrerupte săptămâna trecută timp de zece zile, după ce inspectorii au constatat că Grecia nu va îndeplini ţintele privind deficitul bugetar pentru acest an şi au cerut guvernului măsuri urgente pentru a se încadra în plafon.

Analiştii au arătat însă că majoritatea opţiunilor reprezintă măsuri care au fost anunţate anterior, însă au fost împiedicate de rezistenţă chiar din partea parlamentarilor puterii.

Experţii consideră că "rezistenţa internă" la schimbare a fost şi este blestemul Greciei. Un sector public clientelar, conservat timp de câteva zeci de ani de mai multe guverne, şi sindicatele răsfăţate de politicieni au luptat cu toate armele împotriva reformelor.

"Cu câteva excepţii, guvernele nu au crezut niciodată în nevoia de reformă. S-au jucat de-a v-aţi ascunselea cu troika (poreclă dată grupului FMI, UE şi BCE - n.r.), subminând, întârziind şi de multe ori păcălind partenerii internaţionali. Pentru prima dată, mă tem că cei care spun că trebuie să ne prăbuşim pentru a ne schimba vor avea în final dreptate", scrie într-un editorial redactorul şef al ziarului elen Kathimerini, Alexis Papahelas.

Negocierile cu creditorii internaţionali s-au împiedicat de divergenţe privind reformele şi marja cu care vor fi depăşite ţintele fiscale asumate de Grecia. Guvernul dă vina pe corecţia economică mai dură decât s-a estimat, în timp ce inspectorii instituţiilor financiare internaţionale consideră că recesiunea este numai o parte a problemei şi vor de urgenţă schimbări rapide.

Alegerile anticipate, considerate un scenariu dezastruos pentru o ţară care trece prin cea mai gravă criză de la cel de-Al Doilea Război Mondial, sunt considerate de unii analişti o posibilă soluţie, pe măsură ce principalul partid de opoziţie, Noua Democraţie, câştigă teren pe o doctrină conservatoare.

Următoarea rundă de alegeri generale ar trebui să aibă loc în toamna anului 2013.