ANALIZĂ: România, codaşă în Europa la ocuparea hotelurilor pe vară şi ponderea turiştilor străini

Hotelurile din România sunt pe penultimul loc în Europa după gradul de ocupare în timpul verii şi deţine detaşat ultima poziţie în clasamentul privind ponderea străinilor în totalul turiştilor, cauzele fiind fluxul slab de turişti de afaceri, imaginea externă proastă, tarifele mari şi evaziunea.

1154 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: România, codaşă în Europa la ocuparea hotelurilor pe vară şi ponderea turiştilor străini

Analiză: România, codaşă în Europa la ocuparea hotelurilor pe vară şi ponderea turiştilor străini (Imagine: Cristian Andreescu / MediafaxFoto)

"Ponderea mică a străinilor în numărul total de turişti şi gradul slab de ocupare reflectă clar imaginea României în străinătate. Suntem mult în urmă în ceea ce priveşte imaginea externă chiar şi comparativ cu Bulgaria, faţă de care nu suntem departe ca servicii. Sectorul privat s-a mişcat, a mai investit, dar statul a rămas în urmă, ocupat cu altele", a declarat agenţiei MEDIAFAX Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi unul dintre cei mai mari hotelieri la nivel naţional.

El spune că România nu este cunoscută în lume, iar puţinul pe care îl ştiu străinii este negativ. Potrivit lui Murad, imaginea externă a României este zero.

"Noi putem face oferte şi de un leu camera în străinătate, că tot nu se vând. Străinii nu ştiu ce găsesc aici, cum sunt drumurile sau serviciile, cum şi cu ce ajungi dintr-un loc în altul. Cam 80% dintre străinii care vin aici sunt plăcut impresionaţi, pentru că se aşteaptă să găsească ceva foarte rău. Hotelurile de patru stele de la noi, de exemplu, sunt de multe ori peste cele similare din ţările din jur. La părţile comune este însă de lucrat, pentru că zona comună este mult în urmă, din cauza divergenţelor dintre diverse autorităţi", a afirmat Murad.

Totodată, în România nu există un cadru economic stabil care să atragă investitorii străini, astfel încât hotelurile din oraşe să fie mai pline şi în perioada verii.

Potrivit datelor Eurostat, în perioada iunie-septembrie a anului trecut, gradul de ocupare al unităţilor de cazare din România a fost de 32,9%, iar singura ţară europeană care stă mai prost la acest capitol este Lituania, cu 31,6%.

Hotelurile din Bulgaria au fost pline în proporţie de 45,7%, iar cele din Ungaria au avut un grad de ocupare de 40%. Cel mai bine stau Cipru şi Croaţia, ale căror hoteluri au fost ocupate în proporţie de 81,6%, respectiv 80%.

Şi Malta are un grad bun de ocupare (76,5%), precum şi Grecia (72,1%) sau Muntenegru (66%). În Belgia, gradul de ocupare a fost de 44,6%, în Cehia, 43,7%, Danemarca - 52,3%, Germania - 46,5%, Estonia - 56,3%, Irlanda - 55%, Spania - 65,3%, Franţa - 58,9%, Italia - 52,6%, Lituania - 43,9%, Ungaria - 40%, Olanda - 52,9%, Polonia - 39,6%, Portugalia - 56,8%, Slovenia - 54,1%, Slovacia - 33,3% şi Marea Britanie - 58%.

"Nu se poate compara situaţia din Croaţia sau Cipru cu cea din România. În aceste ţări, gradul mare de ocupare din perioada de vară se datoreaza faptului că aceste hoteluri se utilizează atât pentru sejurul de litoral, cât şi pentru circuite", a declarat pentru MEDIAFAX Gheorghe Mărginean, proprietarul agenţiei Karpaten Turism, reprezentantul Thomas Cook/Neckerman în România.

El a adăugat că hotelurile din Romania au un grad mic de ocupare în perioada de vară, pe fondul numărului scăzut de turişti străini, din trei motive.

"România este încă necunoscută ca destinaţie turistică, tarifele hotelierilor şi, implicit, a unor turoperatori indigeni sunt foarte mari comparativ cu programe turistice din ţări vecine, precum Ungaria, Cehia. Slovacia, Bulgaria şi Austria, iar serviciile (cazare, masă şi transport) din România sunt semificativ mai slabe decât în ţările menţionate", a mai spus Mărginean.

Cu o rată de 14,7% a nerezidenţilor în totalul turiştilor, România ocupă detaşat ultimul loc în Europa. Penultima poziţie este ocupată de Germania, cu 21,3%, înaintea căreia se situează Suedia, cu 27,2%.

Bulgaria are o rată a turiştilor străini de 79%, iar Grecia de 82,9%. Malta ocupă primul loc, cu 96,9%, urmată de Lituania (93,9%), Muntenegru şi Croaţia, ambele cu 92,3%. În Belgia, 62,3% din turişti sunt străini, în Cehia - 63,9%, în Danemarca - 50%, în Estonia - 79,3%, în Spania - 62,8%, în Franţa - 37,2%, în Italia - 43,1%, în Letonia - 76,1%, în Lituania - 68,2%, în Ungaria - 53,5% şi în Polonia - 31,3%.

Mult mai bine decât România stau şi Portugalia (64,9% străini în total turişti), Slovenia (70,2%), Slovacia (48,5%), Marea Britanie (58%) şi Muntenegru (66%).

"Noi credem că acest grad de ocupare mic reflectă realmente atractivitatea turistică a României. Explicaţii sunt multiple şi deja stereotipe, ca de exemplu infrastructura de transport şi nu numai străzi, infastructura zonelor turistice, lipsa de promovare eficientă şi consecventă legată de un brand de ţară şi lipsa promovării locale. Uneori raportul preţ/calitate influenţează negativ percepţia turistică, deşi România este considerată, în comparaţie cu alte state europene, o ţară ieftină. Trebuie sa vii în România din întâmplare sau nu ştiu cum şi să vezi că nu este aşa de rău cum îţi închipuiai", spune Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

El a afimat că gradul mic de ocupare are legătură şi cu evaziunea fiscală, însă este greu de stabilit nivelul acesteia.

"Turismul de afaceri are nevoie în general de documente (facturi, chitanţe fiscale), dar turismul de agrement mai puţin. Prin urmare se pot face şi asuma nereguli fiscale care dacă ar fi dovedite şi corectate ar creşte gradul de ocupare al unităţii turistice. Dar până la urmă «hoţul neprins e negustor cinstit»", a spus Enache.

El a explicat că la acest grad mic de ocupare, hotelierii fac economii "la sânge" sau ascund realitatea şi apelează la evaziune pentru a supravieţui.

"Mulţi proprietari au investit în hoteluri, fără a fi neaparat hotelieri, în perioada boom-ului imobiliar, când un hotel avea şi o componentă valorică de real estate. Criza a micşorat această componentă, reducând-o aproape la zero. Din cauză că nu produc profit, valoarea lor este minimă şi nu corespunde efortului investiţional făcut, deci sunt nerentabile pentru vânzare", a mai spus reprezentantul hotelierilor.

El subliniază că promovarea turismului nu ar trebui să aibă lacune, întreruperi şi inconsistenţă.

"Ea se face cu răspundere şi seriozitate, consultând continuu barometrul audienţei şi percepţiei posibililor turişti ţintă, mai ales dacă vrem să avem mai mulţi turişti străini, care pot avea ponderea cea mai mare în venituri, ţinând seama de puterea de cumpărare. Dacă vorbeşti de «România, Grădina din Carpaţi», trebuie sa fii credibil şi să vinzi o grădină cu alei, vegetaţie îngrijită, pomi fructiferi sau peisaje şi amenajări peisagistice", a încheiat Enache.

Statistica românească arată că anul trecut România a avut şapte milioane de turişti (sosiri în hoteluri), din care 78,4% (aproape 5,5 milioane) români, şi 21,6% (1,5 milioane) turişti străini, ponderi apropiate de cele din anul 2010. Chiar dacă ambele categorii au înregistrat creşteri anul trecut, nivelul este atât de scăzut încât cifrele nu le provoacă bucurii decât celor care vor să le exploateze politic.

Pe litoral, situaţia este şi mai dramatică, pentru că turiştii străini sunt atât de puţini încât nu figurează nici măcar în statistici. Cu toate acestea, ANAT estimează, sau mai mult speră, la circa 25.000 de turişti din alte ţări.

Ciprian Popescu, administratorul agenţiei de turism Danubius din Constanţa, care se ocupă de incoming în cadrul reprezentanţei concernului TUI în România, crede, la rândul său, că principala problemă este promovarea externă slabă, mai ales că există fonduri disponibile.

"Nu se înghesuie străinii să viziteze România, dar nici românii, decât dacă sunt trimişi în diverse deplasări prin ţară de societăţile pentru care lucrează. Chiar dacă coeficientul de umplere a hotelurilor este constant mediocru, prima pârghie, pentru a atrage turiştii, este să se umble la preţ. Unităţile de cazare nu reuşesc însă nici să facă acest lucru, chiar dacă unele îşi doresc, pentru că sistemul de fiscalitate nu le permite să coboare tariful sub un anumit nivel", a mai spus Popescu.

În România sunt înregistrate, potrivit MDRT, 5.108 unităţi de cazare turistică, dintre care 1.326 de hoteluri, restul fiind pensiuni, hosteluri, moteluri şi alte structuri de cazare. România are astfel 278.766 de locuri de cazare, dintre care 175.149 în hoteluri.

Material realizat de Liviu Iancu, liviu.iancu@mediafax.ro.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici