Amenda, impusă de Comisia Europeană în 2018, vizează impunerea de către Google a unor condiții contractuale producătorilor de dispozitive Android, forțându-i să preinstaleze aplicațiile proprii ale companiei, inclusiv motorul de căutare și browserul Chrome. Comisia a susținut că aceste practici au consolidat poziția dominantă a Google pe piața căutărilor online, afectând grav concurența.
În 2022, Tribunalul UE a confirmat în mare parte sancțiunea, iar compania a depus recurs la CJUE. Google a argumentat că decizia ignoră presiunea concurențială exercitată de Apple, însă avocatul general Juliane Kokott a respins această susținere, calificând-o drept „ineficientă”.
„Curtea consideră că Google nu poate compara în mod realist propria poziție dominantă cu situația unui concurent ipotetic la fel de eficient. Ecosistemul Android beneficiază de efecte de rețea, iar compania a profitat de acest avantaj pentru a-și consolida serviciile”, arată analiza XTB semnată de Radu Puiu.
Amenda actuală este cea mai mare din istoria UE în domeniul concurenței și face parte dintr-un pachet mai larg de sancțiuni impuse Google, care totalizează 8,25 miliarde de euro. Unele decizii au fost ulterior anulate, inclusiv o amendă de 1,5 miliarde de euro privind publicitatea online, însă Bruxelles-ul continuă ofensiva împotriva abuzurilor de poziție dominantă.
„Nu este vorba doar despre sancționarea unor practici individuale, ci despre redefinirea poziției marilor platforme digitale în economia europeană. UE tratează aceste platforme nu ca simple servicii, ci ca infrastructuri esențiale care trebuie reglementate”, mai precizează analiza XTB.
Pe termen scurt, impactul financiar al unei amenzi de 4,1 miliarde de euro este gestionabil pentru Alphabet, compania-mamă a Google, care a înregistrat venituri de peste 90 de miliarde de dolari în primul trimestru din 2025. Totuși, provocarea reală vine din partea evoluției rapide a inteligenței artificiale.
Potrivit datelor furnizate de Gartner, până în 2026, utilizarea motoarelor de căutare ar putea scădea cu 25%, pe fondul preferinței utilizatorilor pentru soluții AI generative. Google a lansat deja rezultate de căutare bazate pe inteligență artificială, într-o cursă contracronometru pentru a rămâne relevant în fața competitorilor emergenți.
„Deși Google pare acum preocupată de apărarea trecutului său în fața justiției europene, adevărata bătălie se mută spre viitor – acolo unde AI ar putea rescrie întreaga arhitectură a pieței digitale”, concluzionează Radu Puiu.