Avram, BNR: Avem dubii privind efectele pozitive ale măsurii de reducere a comisioanelor interbancare

Banca centrală are dubii în privinţa efectelor pozitive pe care plafonarea comisioanelor interbancare le va avea asupra consumatorilor până când nu vor fi îmbunătăţite trei condiţii specifice ale pieţei, precum gradul redus de bancarizare, apetenţa crescută pentru numerar şi veniturile scăzute.

220 afişări
Imaginea articolului Avram, BNR: Avem dubii privind efectele pozitive ale măsurii de reducere a comisioanelor interbancare

Avram, BNR: Avem dubii privind efectele pozitive ale măsurii de reducere a comisioanelor interbancare (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Comisia Europeană a elaborat un proiect de regulament potrivit căruia, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.

"Scopul declarat al regulamentului s-ar resfrânge în sensul reducerii presiunii pe care comerciantul o are la plata comisionului interbancar, probabil au sperat într-o reducere a preţurilor produselor, care s-ar resfrânge pozitiv asupra consumatorului", a declarat miercuri Ruxandra Avram, şef serviciu la Direcţia Stabilitate Financiară din BNR, la o conferinţă pe tema cardurilor.

Ea a menţionat că banca centrală nu poate afirma că măsura de reducere a comisioanelor nu este bună, dar că are dubii cu privire la eficacitatea acesteia.

"Părerea noastră este că nu se va întâmpla (reducerea preţurilor - n.r.) pentru că noi avem trei condiţii specifice ale pieţei pe care nu credem că le vom putea depăşi într-o perioadă scurtă de timp. Mă refer la gradul încă redus de bancarizare a populaţiei, apetenţa pentru utilizarea numerarului în economie şi nivelul mediu al salariului relativ scăzut. Până când aceste trei condiţii nu vor fi depăşite, în sensul evoluţiei favorabile a lor, nu vedem o atingere a scopului propus de regulament pe termen scurt", a explicat Avram.

Anul trecut existau în circulaţie 14,1 milioane carduri valide pe piaţa românească, din care 11 milioane erau carduri de debit, iar 2,2 milioane carduri de credit. Cu acestea au fost realizate 410 milioane tranzacţii, cu o valoare de 32,4 miliarde euro, din care 6 miliarde euro au reprezentat plăţi la comercianţi, potrivit datelor BNR.

Ministerul Finanţelor Publice a pregătit un proiect de lege, aflat în dezbatere, prin care vor fi limitate comisioanele interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, după ce la finele lunii ianuarie măsurile au fost propuse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

"Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit", se precizează în proiectul de lege.

Acordurile dintre instituţiile acceptante şi beneficiarii plăţilor vor conţine informaţii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioanelor interbancare, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca şi categoria respectivelor carduri de plată.

Nerespectarea acestor plafoane va fi sancţionată cu amenzi de la 10.000 lei la 200.000 lei.

"Deşi ne-am exprimat rezerve cu privire la eficacitatea măsurilor propuse de acest regulament (al Comisiei Europene - n.r.), cu toate astea Ministerul Finanţelor Publice, prin proiectul de lege care este în dezbatere, a devansat şi mai mult aceste termene de implementare a prevederilor regulamentului, care erau oricum mult prea scurte. Teoretic, va intra în vigoare la şase luni de la publicarea textului de lege în Monitorul Oficial", a spus Avram.

Ea a precizat că nu a simţit din partea jucătorilor implicaţi de reducerea comisioanelor interbancare o luptă foarte puternică şi nu a perceput dacă măsura reprezintă o problemă reală sau nu pentru aceştia.

"Vocea dumneavoastră trebuie să se audă mai clar, nimeni nu se poate duce ca autoritate la forurile europene să spună că nu este de acord cu proiectul de act normativ", le-a transmis Avram băncilor şi mediului de business implicat.

Avram nu a putut aprecia cât vor pierde băncile din reducerea comisioanelor interbancare sau pe ce segmente.

Pe de altă parte, ea consideră că reducerea comisioanelor interbancare nu ar trebui să vizeze şi cardurile de credit, întrucât acestea conţin o componentă de lux, precum acordarea de mile de zbor ca bonus sau posibilitatea de a sta în lounge VIP-uri în aeroporturi, fiind normal ca aceste costuri să fie suportate de cei care utilizează serviciile.

"Deci a pune pe picior de egalitate cardurile de debit cu cardurile de credit nu mi se pare corect. Mi s-ar fi părut poate corect să se meargă pe o aliniere a comisioanelor la cardul de debit, lăsând cardul de credit cu toate componentele lui de lux în altă zonă, pentru acestea să hotărască industria, pentru că pe utilizatori nu-i poate obliga nimeni să ia carduri de credit, există alte forme de împrumuturi", a explicat oficialul BNR.

La rândul său, Cătălin Creţu, director general al Visa Europe pentru România şi Croaţia, apreciază că scăderea comisioanelor de cinci ori va limita puternic investiţiile băncilor în mediul rural pentru bancarizarea şi educarea populaţiei de a utiliza cardurile la comercianţi.

"În mediul rural avem circa jumătate din populaţia României, acolo oamenii nu ştiu ce este cardul şi cum se utilizează, trebuie făcute investiţii masive în acest sens, iar limitarea comisioanelor la nivelurile prevăzute va face foarte dificil acest proces, dacă nu chiar imposibil", a spus Creţu.

Limitarea comisioanelor, anunţată la sfârşitul lunii ianuarie, a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin OUG.

Premierul Victor Ponta a afirmat la începutul lui februarie că plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri vor fi aprobate prin lege de către Parlament.

După o dezbatere pe tema comisioanelor interbancare organizată de Finanţe la finele lunii februarie, secretarul de stat Dan Manolescu a spus că Guvernul ar putea lua în considerare reducerea în două trepte, reprezentanţi ai mediului de business şi ai procesatorilor de plăţi solicitând să fie reanalizate nivelurile comisioanelor sau chiar amânarea proiectului.

"Propunerea a fost de a exista un pas intermediar al reducerii. Până când regulamentul UE se aprobă o să existe o plafonare intermediară, aşteptăm propuneri din partea celor care au participat astăzi la discuţii care ar fi acest nivel şi care ar fi perioada de implementare în paşi", a spus Manolescu.

Reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţionat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.

Pe de altă parte, reprezentanţii marilor retaileri vor aplicarea imediată a acestor reduceri de comisioane, spunând că piaţa cardurilor ar fi profitabilă pentru bănci chiar şi în absenţa comisioanelor.

Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, a criticat dur miercuri măsura de reducere a comisioanelor interbancare, afirmând că loveşte în cei care finanţează majoritar economia şi frânează recuperarea decalajelor.

"Dacă orice tip de iniţiativă astăzi este, într-o formă sau alta, de a fi cu faţa spre electorat, cred că ar trebui să găsim soluţii pozitive şi de sprijinire a jucătorilor din economie. A sprijini jucătorii dintr-o economie nu înseamnă să încerci în momentul de dezvoltare a României, când trebuie să prindem din urmă tot felul de indicatori avansaţi faţă de cei ai României şi dacă găsim soluţii prin care să spunem jucătorilor dintr-o piaţă liberă cum să-şi stabilească costurile, cum să-şi structureze procesele, modele de business, eu cred ca nu este sprijinul pe care îl căutau jucătorii din economie să prindă din urmă economiile mai dezvoltate", a afirmat Dănescu.

Membrii asociaţiei consideră că implementarea măsurilor pe care le vizează regulamentul european ar trebui realizată în România odată cu statele europene sau chiar mai târziu, până în prezent doar două ţări aplicând reglementările, respectiv Ungaria şi Polonia.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici