BCR, BRD şi Banca Transilvania ar putea fi supravegheate direct de către BCE

"De regulă, cele mai mari trei instituţii de credit sunt supravegheate de BCE. Nu contează neapărat cota de piaţă, există şi alte criterii (...) Pentru că sistemul bancar românesc este dominat de bănci cu părinţi din zona euro, filialele ar putea fi considerate semnificative şi supravegheate direct de Banca Centrală Europeană în cadrul cooperării strânse (...) În 4 noiembrie 2014 a intrat în vigoare Mecanismul Unic de Supraveghere, iar pentru unele susbsidiare din zona euro BCE va face supraveghere directă (...) Aspectul va fi clarificat în următoarele zile împreună cu specialiştii din BCE", a afirmat Dăscălescu la seminarul EU-Cofile, organizat de Alpha Bank, BNR şi ARB.

Întrucât România nu face parte din zona euro, nu va putea participa direct la Uniunea Bancară, pentru statele UE care nu au adoptat euro fiind disponibilă "Cooperarea Strânsă". Această formă de praticipare dă dreptul la un loc în Consiliului de Supraveghere, dar fără reprezentare în Consiliul Guvernatorilor.

"În cursul anului 2015 urmează un amplu exerciţiu de evaluare a calităţii activelor urmat de un exerciţiu de testare la stres, similar celui derulat în zona euro în acest an (...) Este pentru prima dată când se va desfăşura un exerciţiu de evaluare cuprinzătoare la nivelul instituţiilor de credit din România", a continuat Dăscălescu.

El a explicat că pentru băncile care vor fi selectate de BCE pentru supraveghere directă se vor aplica toate regulile şi standardele impuse pentru evaluarea cuprinzătoare, în timp ce pentru restul băncilor s-ar putea face evaluări mai simplificate, pentru a se limita costurile procesului.

"Băncile care nu vor fi supravegheate de BCE nu vor suporta toate rigorile şi standardele impuse de BCE în privinţa evaluării care se va derula anul viitor", a spus Dăscălescu.

Exerciţiul este o condiţie a acceptării Cooperării Strânse de către BCE. BCE are posibilitatea să desfăşuoare propria evaluare sau poate recunoaşte exerciţiul de evaluare derulat de un stat, cu anumite amendamente.

Criteriile de selectare ale băncilor semnificative supravegheate direct de BCE ţin atât de mărimea şi influenţa acelor isntituţii într-o economie, cât şi de activitatea transfrontalieră, dar acestea nu sunt singurele raţiuni.

"Ca idee, avem Banca Transilvania, o bancă mare, a treia bancă din sistem, care va fi supusă, probabil, exerciţiului de evaluare", a mai spus oficialul BNR.

Dăscălescu a explicat că testele de stres derulate în acest an de Banca Centrală Europeană şi Autoritatea Bancară Europeană au cuprins şi câteva bănci din România, ca părţi componente ale băncilor-mamă din zona euro, dar numai pe anumite module, în timp ce anul viitor cercetarea va fi mult mai în detaliu şi mai riguroasă decât testele uzuale realizate de BNR.

"În 2014 au fost 12 instituţii de credit din România care au avut bănci părinte în zona euro supuse exerciţiilor de evaluare cuprinzătoare. În urma exerciţiului de testare la stres efectuat de Banca Naţională, putem afirma că toate instituţiile de credit, filiale ale băncilor din zona euro ar rezista cu succes unui şoc descris de scenariul avers. Nivelul solvabilităţii este unul ridicat, ultima cifră la nivelul sistemului este de 17,1% în septembrie 2014", a completat Dăscălescu.

Oficialul BNR susţine că participarea la Uniunea Bancară prin intermediul Cooperării Strânse va aduce ca beneficii pentru sistemul bancar local reducerea costului de finanţare şi creşterea încrederii în instituţiile de credit din România.

De asemenea, în cazul mecanismului unic de rezoluţie, băcile vor avea acces la fonduri în mod nediferenţiat, dar România nu va putea accesa fondurile din mecanismul de stabilitate.