Bloomberg: Cum au ajuns donatorii de sânge din România să finanțeze deficitul bugetar

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Bloomberg prezintă cazul lui Ionuț Nedelea, un manager de proiect în vârstă de 46 de ani, care donează sânge de câteva ori pe an. După donare, acesta folosește certificatul primit pentru a avea acces la titlurile de stat destinate donatorilor.

Dobânda oferită poate depăși 7%, fiind cu aproximativ un punct procentual peste cea disponibilă în mod obișnuit investitorilor de retail, potrivit publicației americane.

Programul are o dublă miză: încurajează donarea de sânge, într-o țară care se confruntă periodic cu probleme legate de disponibilitatea acestuia, și oferă statului o sursă suplimentară de finanțare.

Presa spaniolă: „Sânge pentru titluri de stat”: campania neobișnuită prin care România vrea să-și finanțeze deficitul bugetar

FIDELIS revine în septembrie: Dobânzi de până la 7,50% în lei și 6,30% în euro. Condiții speciale pentru donatorii de sânge

Bloomberg estimează că aproximativ 2,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 604 milioane de dolari, au fost atrase de la începutul anului 2025 prin această facilitate, cu participarea a zeci de mii de investitori individuali.

Investitorii de retail acoperă o parte importantă din necesarul statului

România nu este singura țară care încearcă să convingă populația să finanțeze direct datoria publică. Italia, Japonia sau Brazilia dezvoltă, la rândul lor, programe prin care obligațiunile guvernamentale sunt promovate către micii investitori.

În România, programele destinate populației, inclusiv facilitatea acordată donatorilor de sânge, asigură aproape o cincime din necesarul total de împrumut al statului, arată Bloomberg.

Un avantaj pentru guverne este comportamentul diferit al micilor investitori. Aceștia tind să păstreze obligațiunile până la maturitate, spre deosebire de unele fonduri sau instituții străine, care își pot retrage rapid capitalurile în perioade de turbulențe.

Tendința este vizibilă la nivel internațional. În țările monitorizate de OCDE, gospodăriile dețineau 11% din datoria guvernamentală în 2024, o pondere de peste două ori mai mare decât în 2021.

Ministerul Finanțelor apără costul suplimentar

Programul românesc a început în 2023, în urma unei campanii realizate împreună cu un post de radio rock. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, susține că beneficiile sociale justifică dobânda suplimentară plătită donatorilor.

„Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”, a declarat Nanu pentru Bloomberg.

Există însă și critici privind strategia mai largă de atragere a populației către datoria publică. Dobânzile preferențiale și facilitățile fiscale pot transforma investitorii de retail într-o sursă relativ scumpă de finanțare. În plus, mutarea economiilor din depozitele bancare către obligațiuni guvernamentale poate pune presiune asupra băncilor.

Pentru unii investitori români, calculele rămân însă simple. Laviniu Beze, reprezentant al unei asociații a investitorilor de retail, spune că donează de patru ori pe an și că titlurile de stat au ajuns să reprezinte 40% din portofoliul său.

„Am tradingul în sânge”, a glumit acesta, explicând că, pentru un investitor, un punct procentual suplimentar la dobândă este o oportunitate greu de ignorat.