Borza: Sârbii au recunoscut că sunt în culpă la utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării

Administratorul judiciar al Hidroelectrica Remus Borza respinge acuzaţiile şefului Sindicatului Porţile de Fier, spunând că nu s-au mai plătit compensaţii Serbiei după ce aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţiile, iar acum sârbii au recunoscut culpa la utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării.

537 afișări
Imaginea articolului Borza: Sârbii au recunoscut că sunt în culpă la utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării

Remus Borza (Imagine: Silviu Matei/Mediafax Foto)

În replică la declaraţiile făcute de liderul Sindicatului Porţile de Fier, Remus Borza a susţinut că România nu a mai achitat în ultimii doi ani contravaloarea a 138 de GWh Serbiei ca o consecinţă a faptului că, anterior, partea sârbească nu a respectat contractul încheiat în anul 1995.

"În 1995 s-a încheiat un contract între Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I şi Djerdap I în virtutea convenţiei încheiate în 1963 între statul român şi statul iugoslav. A fost un contract prost de la prima şi până la ultima virgulă. Erau doar obligaţii pentru România, nicio sancţiune pentru Serbia. În baza acelui contract, partea română trebuie să ofere compensaţii părţii sârbe, în fiecare an 138 de GWh la un preţ de 30 de dolari. La rândul ei, partea sârbă trebuia să facă cu acea sumă lucrări la Gura Nerei", a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX Remus Borza, administratorul judiciar de la Hidroelectrica.

Remus Borza a arătat că în 2012 a constatat că Serbia nu şi-a îndeplinit obligaţiile din contract, în sensul că nu a făcut lucrările asumate.

"În 2012 am constatat că, din 1995 şi până în 2012, România a livrat 2.400 de GWh la preţ de 74,5 milioane de dolari. Conform obligaţiilor contractuale, Serbia trebuia să facă lucrări la dublu. Am trimis o echipă să facă verificări şi a constatat că erau lucrări făcute în valoare de 76 milioane de dolari, dintre care lucrări în valoare de 28 de milioane nu trebuiau recunoscute întrucât nu aveau legătură cu Gura Nerei. Sârbii au pus doar 2 milioane de dolari. Ei ar fi trebuit să contribuie cu alţi 74 milioane de dolari", a explicat Remus Borza, adăugând că, la momentul respectiv, în anul 2012, ministrul Energiei, Constantin Niţă, a emis un ordin în baza căruia au fost sistate plăţile către Serbia.

Ulterior, în aprilie 2015, Serbia a început să uzineze apa Dunării încălcând contractul, astfel că, potrivit administratorului judiciar al Hidroelectrica, s-a încercat, de la nivelul ministerelor implicate în gestionarea situaţiei, să se oprească modul dezordonat de uzinare din partea Serbiei.

Problema a fost abordată în decursul acestei săptămâni, când în Bucureşti s-au desfăşurat lucrările Comisiei mixte româno-sârbe pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării de la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier.

"Acum trei zile, sârbii au recunoscut că sunt în culpă şi s-a semnat un protocol prin care se suspendă obligaţiile României până la clarificarea situaţiei, până se va stabili dacă acele lucrări s-au făcut", a spus Remus Borza.

El a arătat că, în condiţiile în care Serbia a recunoscut culpa în privinţa utilizării potenţialului hidroenergetic al Dunării, în zilele următoare cotele Dunării la malul românesc vor reveni la normal.

Liderul Sindicatului Porţile de Fier, Cristinel Popescu, a declarat, joi, că în prezent Dunărea este la cel mai scăzut nivel pe care îl ştie, ca urmare a faptului că Serbia exploatează apa fluviului încălcând un acord existent.

În opinia lui Cristinel Popescu, încălcarea acordului de către Serbia este o consecinţă a faptului că administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a decis ca, în ultimii doi ani, să nu mai achite Serbiei contravaloarea a 138 GWh, bani care ar fi urmat să fie folosiţi pentru lucrări la malul sârbesc, conform înţelegerii încheiate între cele două state.

"Partea română nu a plătit pe doi ani de zile contravaloarea a 138 GWh anual, parte pe care trebuia să o plătim pentru lucrările de întreţinere a malurilor pe partea sârbă. Este o decizie unilaterală a administratorului judiciar, din punctul meu de vedere, este un conflict artificial pe care l-a creat Remus Borza ca să poată să afle cât de important şi folositor este el, indispensabil, să încerce să rezolve conflictul. Numai că părerea mea este că de această dată a dat cu nuca în perete pentru că sârbii sunt recunoscuţi ca nişte oameni foarte încăpăţânaţi, care ţin foarte mult la ceea ce au semnat şi ce au discutat. Acesta este motivul pentru care Dunărea, dacă aţi observat, este foarte scăzută, nivelul lacului în amonte de Porţile de Fier I este extraordinar de scăzut. Nu ţin minte să îl fi văzut vreodată mai scăzut de atât, cu tot ceea ce implică: afectarea biosistemului, a florei, a faunei, a navigaţiei pe Dunăre şi asta este foarte grav şi din punct de vedere energetic, ceea ce mă interesează pe mine, scăderea randamentului Hidrocentralei Porţile de Fier, scăderea producţiei şi costuri mai mari de producţie", a declarat Cristinel Popescu, la finalul şedinţei Comisiei de Dialog Social care s-a desfăşurat la Prefectura Mehedinţi şi la care a participat.

După ce plăţile au fost sistate, Serbia uzinează mai multă apă din Dunăre, fără să mai respecte graficul comun, ceea ce duce la secarea malului românesc.

"Fiind vorba despre Hidrocentrala Porţile de Fier, efectele sunt legate de producerea energiei electrice. Datorită scăderii cotei Dunării în amonte, evident că se micşorează nivelul dintre amonte şi aval, deci căderea pentru Hidrocentrala Porţile de Fier I şi randamentul sunt scăzute, cu costuri mai mari pentru producerea megawattului-oră şi cu o producţie diminuată", a explicat Cristinel Popescu.

Consecinţele celor relatate de Cristinel Popescu s-au observat pe malul românesc al fluviului Dunărea în urmă cu aproximativ o lună.

Astfel, potrivit directorului Parcului Natural Porţile de Fier, Marian Jiplea, sute de kilograme de peşti din arii protejate au rămas pe uscat după ce apa s-a retras brusc cu aproximativ trei, patru metri.

Scăderea nivelului Dunării are efecte negative şi asupra turismului din zona Clisurii Dunării din judeţul Mehedinţi, potrivit administratorilor pensiunilor, o parte dintre turiştii care îşi rezervaseră camere anulându-şi sejurul când au aflat că apa este scăzută.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici