Bursa de valori de la New York a încheiat miercuri a şasea zi consecutivă de scăderi

Sesiunea de tranzacţionare a fost caracterizată de volatilitate, variaţii mari ale cotaţiilor şi indicilor, iar scăderile nu au fost clare până în ultimele minute, potrivit agenţiei internaţionale de presă.

Indicele volatilităţii, considerat barometrul fricii investitorilor, a atins două valori istorice, un maxim pe parcursul şedinţei şi un altul la închidere.

Indicele Dow Jones a scăzut cu 189,01 puncte, respectiv 2%, la 9.258,1 puncte, iar Standard & Poor's 500 (S&P 500) a pierdut 11,29 puncte, sau 1,13%, la 984,94 puncte.

Nasdaq Composite a avut un declin de 14,55 puncte, 0,83%, la 1.740,33.

În ultima oră a şedinţei bursiere, secretarul general al Trezoreriei SUA, Henry Paulson, a declarat că turbulenţele "nu se vor sfârşi curând", iar instituţia ar putea începe abia peste câteva săptămâni preluarea activelor cu probleme din sectorul financiar, în cadrul programului de 700 de miliarde de dolari adoptat săptămâna trecută de Congres şi promulgat de preşedintele George W. Bush.

În urma şedinţei de miercuri, indicii Dow Jones şi S&P 500 au marcat cea mai mare prăbuşire pe parcursul a şase zile consecutive din istorie, iar S&P a avut cel mai mare declin de şase zile.

Acţiunile Alcoa au scăzut cu 12% până la închiderea de miercuri, contribuind substanţial la declinul indicelui Dow Jones al industriilor americane, după ce compania, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu la nivel global, a raportat profit trimestrial sub aşteptări, motivând ratarea ţintei prin scăderea cererii.

Totodată, Bank of America a pierdut 7%, după ce banca a fost nevoită să evalueze o emisiune de acţiuni în valoare de zece miliarde de dolari sub cotaţia de la încheierea şedinţei de marţi.

"Se vede lipsa de încredere în efectul reducerii dobânzilor. Investitorii au încercat toată ziua să digere cât de eficientă va fi măsura şi au decis, în final, să vândă", a arătat un analist american.

Miercuri, băncile centrale ale marilor economii ale lumii au încercat să revigoreze sistemul financiar, reducând dobânzile de politică monetară cu 0,5 puncte procentule într-o iniţiativă coordonată. La proces au participat Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi băncile naţionale din Marea Britanie, Canada, Elveţia şi Suedia.