Companiile care promovează guvernanţa responsabilă în utilizarea IA au rezultate economice mai bune

Pe măsură ce se intensifică adoptarea pe scară largă a tehnologiilor de inteligenţă artificială, cei care sunt mai avansaţi au parte de mai multe beneficii. Aproape patru din cinci companii care au adoptat IA au declarat că au înregistrat îmbunătăţiri în inovaţie (81%) şi creşteri de eficienţă şi productivitate (79%), în timp ce aproximativ jumătate au raportat majorarea creşterilor de venituri (54%), a economiilor de costuri (48%) şi a satisfacţiei angajaţilor (56%).

Adoptarea responsabilă a inteligenţei artificiale începe cu definirea şi comunicarea principiilor de utilizare şi continuă cu implementarea şi guvernanţa. Tranziţia de la principii la practică are loc prin aplicarea măsurilor RAI – de utilizare responsabilă a IA – prin transferarea angajamentelor asumate în operaţiuni. În medie, organizaţiile au implementat deja şapte dintre cele 9 măsuri RAI1, iar, dintre cele care nu au acţionat încă în acest sens, majoritatea intenţionează să o facă. Mai puţin de 2% dintre respondenţi au declarat că nu au planuri de implementare a acestor principii. Acest fapt indică un angajament general faţă de practicile responsabile în materie de IA şi o intenţie fermă de a continua în această direcţie.

Concluziile studiului sugerează că, pe măsură ce organizaţiile avansează în procesul de implementare a măsurilor RAI, o respectare mai strictă a principiilor de utilizare responsabilă a IA este corelată cu rezultate economice mai bune. De exemplu, respondenţii care dispun de monitorizare în timp real prezintă o probabilitate cu 34% mai mare de îmbunătăţire a creşterii veniturilor şi o probabilitate cu 65% mai mare de majorare a economiilor de costuri.

XTB: Care sunt companiile pe buzele generației Z și în care merită investit?

Guvernatorul Băncii Angliei a explicat care ar putea fi următorul motor major al creșterii economice 

Studiul este al doilea dintr-o serie şi continuă concluziile iniţiale, publicate în iunie. Seria evaluează modul în care companiile percep şi integrează practicile responsabile în materie de inteligenţă artificială în modelele de afaceri, în procesele decizionale şi în strategiile lor de inovare. Informaţiile au fost colectate în intervalul august – septembrie 2025, de la 975 de executivi, din 11 tipuri de funcţii şi 21 de ţări.

Alte concluzii importante

• Măsurile de control inadecvate pentru riscurile IA produc efecte negative

Aproape toate organizaţiile intervievate (99%) au raportat pierderi financiare cauzate de urmările riscurilor de inteligenţă artificială, iar aproape două treimi (64%) au suferit pierderi mai mari de 1 milion de USD. În medie, pierderea financiară pentru companiile care au avut consecinţe din riscuri IA este estimată pe mai departe la 4,4 milioane USD.

Cele mai frecvente riscuri legate de inteligenţa artificială sunt nerespectarea reglementărilor (57%), efectele negative asupra obiectivelor de sustenabilitate (55%) şi folosirea de date insuficient de relevante (53%).

• Executivii au lacune în identificarea măsurilor de control corespunzătoare

În medie, când li s-a cerut să identifice măsurile de control corespunzătoare pentru cinci riscuri legate de inteligenţa artificială, doar 12% dintre executivii sondaţi au răspuns corect. Directorii de risc, care poartă în ultimă instanţă responsabilitatea în privinţa riscurilor cu inteligenţa artificială, au înregistrat rezultate uşor sub medie (11%). În contextul în care inteligenţa artificială autonomă devine tot mai prezentă la locul de muncă, iar angajaţii explorează activităţile de dezvoltare independentă (citizen development), riscurile şi nevoia de măsuri de control adecvate nu pot decât crească.

Dezvoltatorii independenţi – citizen developers – scot în evidenţă lacunele de guvernanţă şi de pregătire a resurselor umane

Organizaţiile se confruntă cu o provocare tot mai mare în gestionarea „dezvoltatorilor independenţi”, angajaţi non-IT care dezvoltă din proprie iniţiativă aplicaţii sau programe de inteligenţă artificială. Două treimi dintre companiile intervievate permit această activitate într-o formă sau alta, însă doar 60% dispun de politici şi sisteme de reglementare stabilite, prin care să se asigure că aceste programe respectă toate principiile de utilizare responsabilă a inteligenţei artificiale. Jumătate dintre companiile respondente au spus că nu dispun de un nivel corespunzător de vizibilitate pentru folosirea aplicaţiilor de inteligenţă artificială dezvoltate de angajaţi.

Companiile care încurajează în mod activ dezvoltatorii independenţi de aplicaţii cu IA sunt preponderent cele care nu au încă un model bine definit pentru forţa de muncă hibridă, care combină resursa umană şi inteligenţa artificială. Aceste organizaţii au fost şi cele care au menţionat ca preocupare majoră penuria de talente pentru noile modele de inteligenţă artificială (31%, faţă de 21% dintre celelalte companii). Tot aceste companii sunt şi cele mai numeroase care au demarat abia recent elaborarea de strategii de gestionare a forţei de muncă hibride de resursă umană şi inteligenţă artificială (50%, faţă de 26% dintre celelalte companii), ceea ce evidenţiază un decalaj semnificativ a gradului de pregătire.