Care sunt marile evenimente ale anului, cu impact în mediul de business şi în societatea românească?

Efectele recentului pachet de modificări fiscale, aderarea parţială a României la spaţiul Schengen, cele patru tipuri de alegeri din acest an, digitalizarea sau reorganizarea instituţiilor publice sau o potenţială nouă legislaţie anticorupţie sunt doar câteva dintre cele mai importante evenimente care marchează major anul 2024 şi care aduc un impact semnificativ asupra mediului de business privat, dar şi asupra societăţii româneşti, conform unei analize BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).

372 afișări
Imaginea articolului Care sunt marile evenimente ale anului, cu impact în mediul de business şi în societatea românească?

Care sunt marile evenimente ale anului, cu impact în mediul de business şi în societatea românească?

După peste un deceniu de negocieri intense, unul dintre cele mai aşteptate evenimente ale anului 2024 va fi aderarea României la spaţiul Schengen, aşteptată în luna martie a anului curent. Este cel mai mare astfel de spaţiu de liberă circulaţie din lume, din care fac parte 27 de ţări europene, facilitând libera circulaţie a peste 420 de milioane de persoanei. Momentan, România şi Bulgaria vor fi acceptate în spaţiul european fără frontiere doar parţial: pe cale maritimă şi aeriană, începând din data de 31 martie, conform datelor publiceii.

Aderarea la spaţiul Schengen, chiar şi în formă parţială, aduce oportunităţi economice semnificative pentru România: va spori accesibilitatea şi gradul de încredere al investitorilor străini, în acelaşi timp eficientizând transportul mărfurilor cu aeronave de tip cargo, în domenii precum cel farmaceutic, infrastructura critică (militară), e-commerce ş.a. De asemenea, Portul Constanţa ar putea deveni principala poartă de acces, din estul Europei pentru mărfurile Uniunii Europeane. După declanşarea conflictului din Ucraina, traficul de marfă de la malul mării este pe un trend ascendent, iar în anul 2023 s-a înregistrat o creştere de 22,5% faţă de anul precedentiii.

Într-o rezoluţie a Parlamentului European se arată că ţările care nu fac parte din spaţiul Schengen au costuri comerciale pentru mărfuri crescute cu o rată cuprinsă între 0,4 % şi 0,9 % din valoarea comercială la fiecare frontieră Schengen, în timp ce costurile aplicabile în cazul comerţului cu servicii sunt chiar mai mari: pentru întregul spaţiu Schengen se ridică la sume cuprinse între 6,5-13 miliarde EUR pe aniv

Alegerile europarlamentare, cel mai important semnal al anului

Anul acesta, în România vor avea loc patru tipuri de alegeri şi este de aşteptat ca acestea să creeze un context de aşteptare şi de tensiune socială, care se poate amplifica având în vedere că spaţiul media va fi dominat de informaţiile despre alegeri, potrivit analizei CES Bucharest.

Deşi alegerile europarlamentare în general nu au o miză majoră pentru populaţie, de data aceasta situaţia este diferită, având în vedere că sunt primele alegeri după o perioadă tensionată ce urmează pandemiei, conflictului din Ucraina şi crizei economice. În urma acestora, pot avea loc reorganizări majore în spectrul politic, care pot alimenta starea de tensiune.

De asemenea, în contextul în care componenta de imagine a României joacă un rol esenţial la nivelul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare din 9 iunie vor determina cine sunt cei 33 de eurodeputaţi care vor reprezenta România în Parlamentul European pentru următorii 5 ani.

Acesta nu este doar un exerciţiu democratic, ci şi o oportunitate pentru orientarea deciziilor care vor determina direcţia economică a ţării. Stabilitatea politică şi imaginea externă a României pot accelera investiţiile străine, pentru a menţine trendul de dezvoltare şi un mediu economic prosper în România. Repartizarea fondurilor europene şi a stabilirii priorităţilor programelor de dezvoltare pot fi influenţate, de asemenea, de rezultatele alegerilor europarlamentare. Eurodeputaţii sunt, de asemenea, cei care stabilesc direcţii pentru politicile monetare şi fiscale ale Uniunii Europene, cu rol fundamental în mediul economic.

După alegerile europarlamentare este aşteptată reluarea proiectului de reorganizare a instituţiilor publice, ca măsură care să contribuie la recuperarea deficitului bugetar de 20 de miliarde de lei, amânată până în data de 1 iulie 2024, după alegeri.

FMI recomandă noi modificări ale politicilor fiscale şi bugetare pentru România

Raportul FMI, publicat la data de 8 decembrie 2023, subliniază rezilienţa economiei româneşti în ultimii ani, în contextul şocurilor provocate de pandemie, al conflictului din Ucraina sau al creşterii preţurilor la energie şi alimente, previzionând o redresare modestă a creşterii, urmată de o revenire la ritmul său potenţial pe termen mediu, sub rezerva unor riscuri substanţiale, precum o escaladare a conflictului din Ucraina, o posibilă încetinire a activităţii economice în Europa sau o încetinire globală abruptă. Potrivit raportului, politicile fiscale, cele de cheltuieli publice sau cele monetare sunt elemente asupra cărora trebuie acţionat cu atenţie, subliniind de asemenea necesitatea predictibilităţii politicilor fiscale şi de cheltuieli pentru consolidarea fiscală necesară.

România are potenţial semnificativ pentru a susţine creşterea veniturilor şi convergenţa în continuare cu Europa de Vest, iar pentru aceasta sunt necesare investiţii în infrastructura fizică, precum şi în oameni şi educaţie şi întărirea eficienţei statului, subliniază raportul.

Punerea în aplicare a recomandărilor FMI ar putea produce noi efecte în economie. Eforturile politicilor de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la o creştere a costurilor fiscale pentru companii şi, implicit la o destabilizare a bugetelor actorilor privaţi, care se pot resimţi ulterior asupra pieţei muncii.

Mizele pentru business ale digitalizării instituţiilor

Modernizarea şi digitalizarea instituţiilor a reprezentat una dintre cele mai importante priorităţi ale României în ultimii ani. Între proiectele anunţate încă din 2022 se numără implementarea unei platforme complexe de tip Big Data prin care să fie integrate şi valorificate în termeni operaţionali şi analitici volume mari de date, sau proiectul SFERA, care îşi propune să atingă un nivel mai bun de gestionare a obligaţiilor fiscale.

Sistemul E-Factura, un jalon important în alinierea României la standardele de raportare fiscală la nivel european, a generat confuzie în prima lună de la implementare, autorităţile procedând deja la corecturi şi actualizări ale sistemului. Îngrijorările mediului de afaceri cu privire la buna funcţionare a sistemului au fost temperate prin stabilirea datei de 1 iulie 2024 ca limită privind impunerea de sancţiuni pentru agenţii economici care nu se conformează noilor standard de raportare. Totodată, mediul de afaceri a manifestat îngrijorări cu privire la gestionarea şi securitatea datelor.

Implementarea fiecăruia dintre marile proiecte de digitalizare ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Pe de o parte, companiile ar trebui să se aştepte la o mai mare transparenţă şi la o mai bună colaborare cu autorităţile fiscale şi în acelaşi timp, eforturile de combatere a evaziunii fiscale ar putea duce la o creştere a costurilor de conformare pentru companii, dar şi la migrarea unor agenţi economici către zonele gri ale economiei.

România are în derulare în prezent şi un proiect de modernizare a sistemului vamal şi implementarea vămii electronice. Astfel, potrivit anunţurilor publice, birourile vamale de frontieră vor fi dotate în următorii ani cu 26 de sisteme de scanare, Proiectul face parte din PNRR, cu o finanţare nerambursabilă de 34 de milioane de euro şi este de aşteptat să producă efecte în diminuarea economiei gri, care impactează în mod negativ Produsul Intern Brut, reprezintă o concurenţă neloială asupra mediului de business, traficul ilicit de mărfuri reprezentând de asemenea un pericol pentru siguranţa consumatorilor. Prin modernizarea sistemului vamal, România îşi îndeplineşte, de asemenea, una dintre condiţiile esenţiale prin care poate fi acceptată şi la nivel terestru în Schengen, prin sporirea siguranţei la graniţele spaţiului liber, mai ales în contextul unor crize majore, precum cea a migranţilor.

Noi politici anticorupţie la nivelul UE s-ar putea transpune şi în România

Comisia Europeană a publicat în luna mai 2023 un pachet de propuneri legislative împotriva corupţiei la nivel naţional şi UE. Aceste propuneri includ o nouă directivă privind combaterea corupţiei, care ar trebui să armonizeze cadrul legal actual al UE anticorupţiev. Propunerea de directivă se va afla pe traseul mecanismelor de decizie al UE, pe parcursul anului, fiind necesare adoptarea în Parlamentul European, aprobarea de către Consiliu, pentru ca abia apoi să se ajungă în etapa armonizării legislaţiei interne.

Adoptarea unor noi măsuri de prevenire a corupţiei, concomitent cu urmărirea penală a autorilor şi reducerea fenomenului infracţional al corupţiei ar putea genera o reducere a costurilor economice şi sociale şi va avea un impact pozitiv asupra economiei. În egală măsură, mediul institutional ar putea intra într-o nouă etapă a transparenţei în raport cu cetăţenii şi mediul privat, dar şi a precauţiei şi responsabilităţii faţă de propriile acţiuni, potrivit analizei CES Bucharest.

Noi surse de capital în economie

În curând, proiectul Neptun Deep, prin care România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, este aşteptat să intre în faza de dezvoltare, peste 80% din valoarea contractelor de execuţie aferente proiectului fiind deja atribuită contractorilor şi furnizorilor, potrivit comunicărilor publice. Primii metri cubi de gaze naturale vor fi extraşi şi livraţi în reţeaua naţională în anul 2027, iar estimările oficiale arată că Neptun Deep va aduce venituri bugetare estimate la 20 de miliarde de euro, contribuind de asemenea la crearea a 9.000 de noi locuri de muncă.

Avansarea şantierelor pentru autostrăzi ar putea să genereze, de asemenea, fonduri suplimentare în economie. Aproape 200 de kilometri de autostradă ar putea intra în etapa de lucrări efective în 2024, între care tronsoane precum noi loturi pe Autostrada Bucureştiului sau primul tronson din Autostrada A8.

Nu în ultimul rând, creşterile salariale din învăţământ din acest an şi schimbarea încadrării la nivel de venit a tuturor cadrelor didactice vor determina un efect pozitiv vizibil în sectorul bancar, practic cei peste 300.000 de angajaţi din sectorul educaţiei având acces la credite imobiliare bancare.

Impactul social al evenimentelor din 2024

Pe lângă impactul asupra mediului de afaceri, evenimentele din 2024 ar putea avea şi un impact social semnificativ. Modernizarea instituţiilor ar putea duce la o creştere a costurilor de conformare pentru companii, prin direcţionarea unor părţi de activitate către sectorul informal, ceea ce ar putea însemna o reducere a locurilor de muncă fiscalizae.

Implementarea impozitului pe cifra de afaceri ar putea avea un impact negativ asupra pensiilor. Acest lucru se datorează faptului că impozitul pe cifra de afaceri ar fi suportat de consumatori, care ar putea avea venituri mai mici. Scumpirile în lanţ la produse şi servicii, din cauza inflaţiei galopante pot produce efecte negative în puterea de cumpărare a populaţiei, cu efect în diminuarea consumului.

Totodată, cele patru rânduri de alegeri pot aduce o stare de tensiune socială, amplificată de rezultatele succesive ale acestora şi de dezbaterile din spaţiul public, care se va descărca în rezultatele finale din urma alegerilor.

Nu în ultimul rând, întregul context al anului va defavoriza focusul pe componenta educaţională, având în vedere că celelalte priorităţi majore ale anului vor ocupa în întregime spaţiul public. România se află printre ultimele locuri în rândul ţărilor din Uniunea Europeană la acest capitol, cu una dintre cele mai mari rate ale analfabetismului funcţional: peste 40% dintre tinerii cu vârsta de 15 anivi. România are la dispoziţie peste 3,6 mld. EUR prin PNRR pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ, însă gradul de absorbţie al acestora va fi vizibil la final de an, precum şi dacă au avut loc modificări de percepţie în rândul actorilor publici privind faptul că o economie competitivă, performantă, înseamnă în primul rând o ţară educată.

O platformă de analiză, cercetare şi informare pentru mediul economic şi societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizaţie independentă, înfiinţată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susţinerii unui mediu de business competitiv şi dezvoltării sociale sustenabile.

iii Potrivit informaţiilor communicate de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM)

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici