Este a zecea ședință consecutivă în care banca centrală păstrează cel mai ridicat cost oficial al împrumutului din Uniunea Europeană, alături de Ungaria. Decizia este cometată de Bloombeg care o pune pe seama unui an marcat de criză politică, vânzări de obligațiuni, deprecierea leului și un puseu inflaționist.
Specialiștii au cântărit în decizie perspectiva inflației, care a accelerat până la 9,8% în octombrie. BNR vede o „scădere modestă” a inflației în următoarele trei trimestre și o reîntoarcere în intervalul-țintă de 1,5–3,5% la începutul lui 2027 – mai târziu decât anticipa anterior. În comunicatul ce însoțește decizia, banca indică „o corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu estomparea efectelor directe ale celor două șocuri de ofertă”, după care scăderea inflației ar continua, dar „mai lent decât se estima”.
După alegerile prezidențiale din mai, în care un candidat pro-european l-a învins pe un favorit de extremă, percepția investitorilor s-a îmbunătățit, cotează Bloomberg.
Noua coaliție de guvernare a adoptat măsuri fiscale – inclusiv creșteri de taxe și limitări de cheltuieli – care au impulsionat temporar inflația, dar au transmis semnalul unei consolidări. Chiar și așa, guvernul de la București trebuie să livreze consolidare suplimentară pentru a reduce deficitul bugetar de la circa 8,4% din PIB în acest an, mai precizează publicația.
Și alte publicații externe pun decizia de a menține rata de referință a dobânzii la un nivel ridicat pe seama inflației, dar și a contextului politic actual.
Potrivit publicației economce, raliul activelor românești a împins randamentele titlurilor de stat sub cele ale Ungariei, în condițiile în care datoria publică de la Budapesta este privită drept cea mai riscantă din UE pe fondul deteriorării fiscale înaintea alegerilor generale de anul viitor.
„Consiliul de Administrație al BNR a aprobat miercuri o nouă prognoză de inflație pentru acest an și pentru 2026–2027; guvernatorul Mugur Isărescu o va prezenta vineri, într-o conferință de presă. Până atunci, principala întrebare a pieței rămâne momentul începerii ciclului de tăieri ( n.r a dobânzii de referință): cu inflația încă ridicată, dar în traiectorie descendentă, instituția preferă să păstreze ancora la 6,5% și să „cumpere timp” pentru a vedea efectul măsurilor fiscale și disiparea șocurilor de ofertă”, concluzionează jurnaliștii.