„România are nevoie de un nou motor de dezvoltare. Pe măsură ce PNRR se apropie de final, iar actualul ciclu de finanțare europeană intră treptat în ultima sa etapă, trebuie să fim mai creativi și mai competitivi și să mobilizăm noi surse de finanțare pentru proiectele strategice”, a transmis miercuri ministrul.
El a anunțat că a fost operaționalizat Comitetul Interministerial privind Proiectele în Parteneriat Public-Privat (CI3P), care reunește, sub coordonarea Ministerului Finanțelor, nouă ministere și Secretariatul General al Guvernului, pentru a aduce o abordare unitară în selectarea, pregătirea și monitorizarea proiectelor PPP.
„Parteneriatul public-privat este una dintre temele pe care le-am abordat prioritar încă din 2024, când am început să susțin că România trebuie să își pregătească din timp următoarea etapă a investițiilor publice și să utilizeze mai eficient acest instrument, folosit cu succes în numeroase state europene”, afirmă Nazare.
Ministrul susține că CI3P va fi completat de un alt instrument esențial ce urmează a fi lansat, „Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru PPP”, cu o alocare de până la 25 de milioane de euro.
Astfel, CI3P va avea rolul de a identifica proiectele strategice care pot fi dezvoltate prin PPP, să asigure coerența cadrului legislativ, să faciliteze colaborarea între instituții, să promoveze mecanisme moderne de finanțare și cofinanțare și să construiască un portofoliu național de investiții pregătite să atragă capital privat. Totodată, CI3P va asigura dialogul cu Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale.
„PPP nu înseamnă bani gratuiți și nici transferarea netransparentă a unor obligații în viitor. Va trebui ca proiectele să fie selectate doar dacă demonstrează eficiență economică față de achiziția publică tradițională, suportabilitate bugetară și o distribuire reală a riscurilor către partenerul care le poate gestiona cel mai bine”, mai spune ministrul, care adaugă că acest mecanism va asigura acces la expertiză, tehnologie, inovație sau management performant.
Alexandru Nazare dă exemplul Greciei, Croației, Poloniei și Turciei, care au utilizat parteneriatele public-private pentru infrastructură de transport, spitale, școli, energie și proiecte de mediu.
„Datele europene arată o piață care a mobilizat, în ultimele trei decenii, investiții de ordinul sutelor de miliarde de euro. Miza este ca, în următorii 5 ani, România să construiască și să pună treptat în execuție un portofoliu consistent de proiecte PPP, capabil să mobilizeze anual investiții private de ordinul miliardelor de euro. Aceste proiecte pot compensa parțial reducerea fluxurilor investiționale asociată finalizării PNRR, pot susține activitatea economică și pot contribui la menținerea unui nivel ridicat al investițiilor”, mai susține Nazare.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este principalul instrument prin care România beneficiază de fonduri europene pentru investiții și reforme, în cadrul programului lansat de Uniunea Europeană după pandemia de COVID-19.
România a avut alocate aproximativ 28,5 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, bani destinați proiectelor din domenii precum infrastructura de transport, sănătatea, educația, energia și digitalizarea.
Fondurile din PNRR sunt condiționate de îndeplinirea unor jaloane și ținte asumate în relația cu Comisia Europeană. Plățile sunt efectuate în tranșe, pe măsură ce aceste obiective sunt îndeplinite. Perioada de implementare a proiectelor finanțate prin PNRR se încheie în 2026, iar autoritățile caută deja soluții pentru menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice și după finalizarea programului.