Datele publicate miercuri, 14 octombrie, de autoritățile vamale chineze arată că exporturile au crescut cu 36,3% în septembrie, comparativ cu aceeași lună din 2025, potrivit Associated Press. Este cel mai rapid ritm de creștere din februarie, iar rezultatul a depășit așteptările economiștilor.
Exporturile Chinei au accelerat puternic, după un avans de 25% înregistrat în august. Importurile au crescut și ele, cu 31% în septembrie, față de 28,2% în luna precedentă. Cu toate acestea, diferența dintre valoarea exporturilor și cea a importurilor a continuat să se mărească.
China a înregistrat un excedent comercial de 133,5 miliarde de dolari numai în septembrie, comparativ cu 119,1 miliarde de dolari în august. În perioada ianuarie-septembrie, excedentul cumulat a ajuns la 938 de miliarde de dolari. Dacă tendința continuă, Beijingul ar putea depăși recordul de aproximativ 1.200 de miliarde de dolari stabilit în 2025.
Performanța este cu atât mai importantă cu cât economia chineză continuă să se confrunte cu un consum intern slab, investiții reduse și probleme persistente în sectorul imobiliar.
Produsele tehnologice reprezintă unul dintre principalele motoare ale expansiunii comerciale chineze. Potrivit datelor vamale, valoarea exporturilor de semiconductori a crescut cu 108,1% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Exporturile de echipamente pentru procesarea automată a datelor și componente aferente au avansat cu 54,6%.
Industria auto a înregistrat, la rândul său, o creștere de 54,3% a exporturilor, susținută de cererea internațională pentru automobile electrice și hibride produse în China. Aceste rezultate evidențiază rolul tot mai important al produselor cu valoare tehnologică ridicată în economia chineză.
:format(webp):quality(80)/https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2025/11/7993875-hepta_mediafax_foto-zuma_press_hepta-scaled.jpg)
Industria auto a Chinei a înregistrat o creștere semnificativă a exporturilor. Sursa foto: Fang Dongxu/ROPI via ZUMA Press
Creșterea exporturilor chinezești provoacă îngrijorare în Uniunea Europeană, unde producătorii locali se confruntă cu o concurență tot mai puternică. Deficitul comercial al UE în relația cu China depășește 1,1 miliarde de dolari pe zi, potrivit datelor citate de Associated Press.
Autoritățile europene încearcă să reducă dezechilibrul și să protejeze sectoarele industriale expuse importurilor masive. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a vizitat recent Beijingul, unde s-a întâlnit cu omologul său chinez, Wang Wentao. În urma discuțiilor, cele două părți au ajuns la un acord comercial interimar care include reducerea la jumătate, în următorii ani, a importurilor de automobile hibride chinezești în Uniunea Europeană.
Ecaterina Bigos, strateg senior la BNP Paribas Asset Management, avertizează că presiunile europene vizează direct exporturile chinezești cu valoare ridicată. În același timp, Statele Unite continuă o investigație privind capacitățile industriale excedentare ale Chinei și ale altor parteneri comerciali, deși Washingtonul și Beijingul au convenit recent prelungirea armistițiului comercial.
Un alt factor care contribuie la competitivitatea exporturilor chinezești este deprecierea yuanului în raport cu dolarul și alte monede. O monedă mai slabă poate face produsele chinezești mai ieftine pentru cumpărătorii din străinătate, accentuând dezechilibrele comerciale.
Autoritățile de la Beijing resping însă ideea că ar urmări obținerea unor avantaje prin devalorizarea monedei. Oficialii chinezi susțin că succesul exporturilor este rezultatul competitivității industriei naționale.
Eswar Prasad, profesor de economie și politică comercială la Universitatea Cornell, avertizează că numeroase economii cu perspective slabe de creștere se tem că industriile proprii ar putea fi copleșite de produsele chinezești.
BREAKING:
🇨🇳 Chinese Yuan just hit a 4+ year high against the US dollar.
While most fiat currencies are weakening against the USD, the yuan is moving in the opposite direction. https://t.co/zGoDO7VuOo
— The Macro Paper (@macropaperr) October 12, 2026
Deși Beijingul încearcă să își extindă exporturile către Asia de Sud-Est și America Latină, piețele occidentale rămân esențiale. Ecaterina Bigos consideră că diversificarea destinațiilor comerciale nu poate înlocui integral cererea din Occident.
Un alt risc este legat de investițiile globale în inteligența artificială, care susțin cererea pentru semiconductori și echipamente tehnologice. Max Zenglein, economist senior pentru Asia-Pacific la The Conference Board, apreciază că o încetinire a investițiilor mondiale în AI ar putea afecta exporturile chinezești chiar mai puternic decât restricțiile comerciale.
Guvernul de la Beijing și-a stabilit pentru 2026 o țintă de creștere economică între 4,5% și 5%. Fondul Monetar Internațional a redus însă prognoza de creștere a Chinei la 4,5%, cu 0,1 puncte procentuale sub estimarea anterioară. Instituția avertizează că performanța exporturilor nu poate compensa integral slăbiciunile economiei interne.
Autoritățile chineze au introdus recent măsuri de stimulare, inclusiv subvenții pentru plata dobânzilor la creditele ipotecare. China urmează să publice săptămâna viitoare datele privind evoluția economiei în trimestrul iulie-septembrie, care vor arăta în ce măsură exporturile au susținut creșterea economică.