Cinteză: Declaraţiile despre CEC şi fondurile de garantare au efecte asupra acestor instituţii

"Am auzit că la CEC s-au făcut ilegalităţi şi trebuia să-şi dea demisia. Dacă CEC ar fi fost o bancă mică, fără lichiditate, şi ar fi trebuit să participe pe piaţa interbancară, vă garantez că fiecare dintre departamentele de risc din băncile-mamă ar fi transmis subsidiarelor să închidă linile de finanţare cu CEC Bank. Astfel de declaraţii sunt periculoase. Să spună ce ilegalităţi s-au făcut", a spus Cinteză la seminarul Eu-Cofile organizat de Alpha Bank, BNR şi ARB.

Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, a declarat duminică la emisiunea "După 20 de ani", difuzată de Pro TV, că în cazul creditului bancar acordat Ioanei Băsescu de la CEC "ilegalităţile sunt evidente", iar preşedintele băncii, Radu Gheţea, ar fi trebuit să demisioneze, după apariţia scandalului pe această temă.

Citeşte şi: Şova: Ilegalităţi evidente la CEC pentru creditul Ioanei Băsescu. Gheţea trebuia să demisioneze

Directorul direcţiei Supraveghere a adăugat că, din fericire, CEC este o bancă mare, cu lichiditate suficientă, care nu atrage ci furnizează bani pe piaţa interbancară.

"Aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplatr cu Marfin şi celelalte bănci în perioada Bank of Cyprus. Începuse lumea să retragă bani. Acolo avea bani un fond de garantare care dăduse garanţii unor bănci", a explicat Cinteză.

Întrebat dacă schimbarea conducerii de la Fondul de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi de la Fondul Român de Contragarantare au avut efecte asupra stiuaţiei acestora, oficialul BNR a răspuns că s-a observat foarte repede o presiune din partea băncilor.

"Din păcate da, neperformanţa a crescut brusc, ca urmare a faptului că după evenimentele mediatizate puternic, băncile nu au mai restructurat nişte credite şi au trecut la executarea garanţiilor. La rândul lor, fondurile de garantare se îndreaptă către fondurile de contragarantare", a spus Cinteză.

Directorul BNR a completat că în lumea financiară orice vorbă aruncată produce mişcări de fonduri şi poate fi foarte periculoasă.

"Nu presa este vinovată, pentru că presa mediatizează ceea ce primeşte. Îşi face treaba şi este rostul ei să redea declaraţii, să afle raporate. Dar sunt informaţii a căror transparenţă trebuie să fie limitată, şi e limitată de lege. Cum să spun ce tranzacţii s-au derulat prin contul lui X sau Y? Dacă există o lege specială pot s-o fac", a mai spus Cinteză.

El a arătat că BNR poate face controale punctuale la solicitarea acţionarilor, iar ulterior a declarat că Ministerul Finanţelor a cerut, miercuri, băncii centrale realizarea unei astfel de verificări pentru creditul acordat Ioanei Băsescu.

La începutul lunii noiembrie, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) l-a revocat pe Aurel Şaramet, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), numind-o provizoriu pe Silvia Niţu-Ciornei, fost ministru pentru IMM în perioada 2000-2003.

Totodată, Ministerul Finanţelor a decis şi revocarea unor membri ai CA al FNGCIMM.

Ciornei a fost numită pe termen limitat în calitate de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului, "având ca obiective urgentarea aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi îmbunătăţirea activităţii societăţii în condiţiile întăririi disciplinei financiare şi creşterii performanţelor economice ale acesteia", se arată într-un comunicat al ministerului.

Tot provizoriu, până la efectuarea selecţiei conform legislaţiei, MFP l-a numit pe Cristian Socol, consilier al premierului, în funcţia de preşedinte al directoratului Fondului Român de Contragarantare, "în urma vacantării postului ocupat anterior de către Ioan Hidegcuti".

Decizia a fost luată de Ministerul Finanţelor în calitate de reprezentant al statului, acţionar unic al FNGCIMM şi al Fondului Român de Contragarantare.

Guvernul va sesiza Parchetul pentru nereguli identificate în activitatea Fondului Român de Contragarantare în perioada decembrie 2009-august 2013, inclusiv prin acordarea de indemnizaţii şi prime fără limite şi decontarea unor mese scumpe pentru conducere drept cheltuieli de protocol.

Plenul Senatului a aprobat iniţierea unei anchete parlamentare privind activitatea CEC - Bank S.A de către Comisia pentru buget-finanţe, iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, sunt invitaţi pentru audieri în 9 decembrie la comisia senatorială privind activitatea acestei bănci.

Membrii Comisiei de buget din Senat au decis să solicite băncii transmiterea, până în data de 9 decembrie, a listei tuturor creditelor acordate în condiţii speciale, începând cu anul 2011.

Ioana Băsescu arăta la jumătatea acestei luni că, în septembrie, a achiziţionat un teren agricol de 290,41 hectare în judeţul Călăraşi, contractând un credit ipotecar pe 30 de ani de peste un milion de euro şi achitând din surse proprii aproape 280.000 de euro.

Creditul a fost contractat de la Casa de Economii şi Consemnaţiuni.

Preşedintele Traian Băsescu declara că a convins-o pe fiica sa cea mare să cumpere terenul pentru că vrea să fie fermier şi a adăugat că, din familie, doar aceasta era eligibilă pentru a primi un credit ipotecar.

Pe de altă parte, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat, la 13 noiembrie, că a fost sunat, în urmă cu două-trei săptămâni, de către Traian Băsescu, care l-a rugat ca Gheţea să nu fie schimbat de la conducerea CEC, fără a motiva această intervenţie.

Ulterior, şeful statului a confirmat că a avut o discuţie cu ministrul Chiţoiu, în cursul căreia "l-a avertizat" să nu-l schimbe din funcţie pe Gheţea înainte de terminarea mandatului legal.