Aceasta a criticat decizia de amânare a instanței, calificând-o drept parte a unui „ping-pong judiciar”.
„(…)Până acum, cinci decizii împotriva arestului preventiv, toate contestate de procurori. Trei au fost admise de Curtea de Apel București (CAB), iar două sunt încă în curs de soluționare” a transmis Cristela Georgescu.
„Pentru mine, ca soție, acest ping-pong judiciar are și o altă dimensiune: efectul unui război psihologic, în care speranța și deznădejdea se succed fără încetare. Nu pretind că aceasta este intenția instanțelor. Însă acesta este efectul asupra familiei noastre și a celor care ne susțin în această nedreptate (…)”, a mai precizat Cristela Georgescu.
Declarațiile Cristelei Georgescu vin în contextul în care Curtea de Apel București a amânat, vineri, pronunțarea deciziei în cazul lui Georgescu. Acesta va afla abia luni dacă rămâne în arest preventiv sau va fi mutat în arest la domiciliu.
În cazul în care magistrații nu vor accepta cererea de înlocuire a măsurii, acesta ar putea fi mutat, de la Arestul Central, la Penitenciarul Rahova.
Decizia magistraților din ședința care va avea loc, luni, va fi una definitivă, iar părțile nu vor mai putea face contestație.
Demersurile vin în contextul în care, Călin Georgescu află în arest preventiv încă din 29 septembrie, măsură decisă de Curtea de Apel București, în dosarul de înșelăciune ce vizează un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
Atunci, Curtea a decis măsura arestului preventiv, pe fondul riscului ca fostul candidat la prezidențiale să se sutragă din anchetă. Potrivit motivării deciziei instanței obținută de Mediafax în luna octombrie, magistrații au invocat ca probă discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia, care să aibă inclusiv o anexă „pentru servitori”, să fie „securizat” și să intre „sub incidența legii italiene”.
De asemenea, în cadrul perchezițiilor domiciliare din 21 septembrie a.c., anchetatorii au găsit și un document cu mențiunea „Diplomatic Passport – Order of Malta”, emis pe numele lui Georgescu în calitate de „Senator”, și un „Diplomatic Id” în care acesta figura drept „Senator Georgescu Călin/Prior of United States of America”. Documentele aveau indicată perioada de valabilitate 15 mai 2025 – 14 mai 2030.
În motivarea deciziei instanței a fost citată și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Călin Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document.
În evaluarea Curții au intrat, cumulat, „discuții privind plecarea din țară, căutarea unei țări în care persoana intenționează să solicite azil, identificarea unei locuințe în străinătate (Italia), procurarea documentelor necesare deplasării” și existența contactelor externe care ar putea facilita stabilirea în Italia.
Potrivit motivării Curții de Apel București, Călin Georgescu „ar fi avut un rol activ” în pretinsul mecanism infracțional. Acesta i-ar fi promis omului de afaceri din Buzău că îi va intermedia un credit de finanțare în valoare de 6,6 milioane de euro, prejudiciul de 1,1 milioane de euro fiind transferat de afaceristul din Buzău cu titlu de „garanție”. Finanțarea nu s-ar mai fi concretizat, iar suma nu ar mai fi fost returnată în totalitate.
În motivarea instaței pentru luarea măsurii de arest preventiv, magistrații au făcut trimitere și la probe precum conversații WhatsApp, capturi de ecran și un e-mail din 18 martie 2022 din care ar rezulta că Georgescu a participat la apeluri telefonice în conferință cu afaceristul din Buzău – care a reclamat prejudiciul- și afaceristul italian Massimiliano Arena, italian ce deține Wealth Bank, definită drept o „rețea tranzacțională de bănci pirat” ce utiliza licențe offshore fictive, potrivit G4Media.