Comisia a demarat patru proceduri de infrigement ce vizează România. Una dintre ele vizează plafonarea preţului la gaze

Comisia Europeană a demarat mai multe proceduri ce vizează România, referitoare la neîndeplinirea obligaţiilor de stat membru (infringement), pentru piaţa energiei, servicii financiare, implementarea unor norme UE şi legislaţia privind protecţia consulară.

2833 afişări
Imaginea articolului Comisia a demarat patru proceduri de infrigement ce vizează România. Una dintre ele vizează plafonarea preţului la gaze

Comisia a demarat patru proceduri de infrigement ce vizează România. Una dintre ele vizează plafonarea preţului la gaze

O scrisoare de punere în întârziere a fost emisă pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerinţe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) şi de Regulamentul privind siguranţa furnizării de gaze [Regulamentul (UE) 2017/1938].

Aceste instrumente vizează asigurarea competitivităţii pe pieţele gazelor din UE, garantând în acelaşi timp aprovizionarea în condiţii de securitate a gospodăriilor şi a altor clienţi care necesită o protecţie specială. În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ.

Comisia a decis să trimită României cereri oficiale de transpunere integrală a celei de a doua Directive privind serviciile de plată [Directiva (UE) 2015/2366]. Directiva modernizează cadrul legislativ pentru plăţi în UE, de exemplu prin introducerea unor cerinţe stricte de securitate pentru plăţile electronice şi pentru protecţia datelor financiare ale consumatorilor, precum şi prin deschiderea pieţei plăţilor din UE către societăţile care oferă servicii de plată. Mai mult, directiva interzice suprataxarea, şi anume perceperea de taxe suplimentare pentru plăţile efectuate cu carduri de credit sau de debit de consum, atât în magazine, cât şi online. Până în prezent, România nu a transpus această directivă în legislaţia naţională, deşi statele membre au convenit să facă acest lucru până la 13 ianuarie 2018. Prin urmare, Comisia emite un aviz motivat României, solicitându-i să îşi alinieze legislaţia la dreptul UE. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curţii de Justiţie a UE.

Un alt aviz priveşte măsurile suplimentare în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva a 26 de state membre, inclusiv România, pentru a asigura punerea în aplicare integrală a normelor UE privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

Profesioniştii din cadrul pieţei unice a UE pot să se deplaseze dincolo de frontiere şi să-şi exercite profesia sau să presteze servicii în alte state membre. UE a instituit norme care să le permită profesioniştilor, cum ar fi doctorii sau arhitecţii, să beneficieze de recunoaşterea calificărilor lor profesionale într-un alt stat membru. Directiva privind calificările profesionale (Directiva 2013/55/UE) a fost modernizată în 2013 şi a trebuit să fie transpusă în legislaţia naţională până la 18 ianuarie 2016.

Comisia a transmis joi avize motivate unui număr de 24 state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Regatul Unit) şi scrisori complementare de punere în întârziere către 2 state membre (Estonia şi Letonia) cu privire la neconformitatea legislaţiei şi practicii lor juridice naţionale cu normele UE privind recunoaşterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CEastfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE). Aceste aspecte au fost, de asemenea, menţionate într-o Comunicare din ianuarie 2017 privind recomandările de reformă pentru reglementarea serviciilor profesionale.

Toate statele membre vizate au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să adreseze un aviz motivat Estoniei şi Letoniei şi să sesizeze Curtea de Justiţie a UE cu privire la celelalte 24 de state membre.

În materie de protecţie consulară, comisia îndeamnă România şi Austria să pună în aplicare legislaţia UE în materie de protecţie consulară şi închide un caz împotriva Greciei. Cetăţenii UE au dreptul de a solicita ajutor din partea ambasadei sau a consulatului altei ţări din UE dacă se află în situaţia de a avea nevoie de consiliere sau asistenţă într-o ţară din afara UE unde nu există o ambasadă sau un consulat al propriei lor ţări. Directiva stabileşte norme cu privire la situaţiile şi modalităţile prin care cetăţenii UE aflaţi într-o ţară din afara UE au dreptul de a solicita asistenţă din partea ambasadelor sau consulatelor altor state membre ale UE, cu privire la modul în care statele membre ale UE ar trebui să îşi coordoneze asistenţa şi să acopere costurile aferente. În aprilie 2015, statele membre au convenit să transpună directiva în legislaţia naţională până la 1 mai 2018. Deoarece Austria şi România nu au transpus normele UE în legislaţia naţională, Comisia a trimis autorităţilor respective, în iulie 2018, scrisori de punere în întârziere. Ambele ţări au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile corespunzătoare; în caz contrar, cazurile pot fi înaintate Curţii de Justiţie a UE. În acelaşi timp, Comisia îşi închide cazul împotriva Greciei.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici