Comisia Europeană reduce previziunea de creştere economică pentru România

  • Comisia Europeană a redus uşor, de la 7,4% la 7% previziunea pentru creşterea economică a României în acest an, conform previziunilor economice de toamnă.
  • Comisia prognozează o creştere economică de 5,1% în 2022
  • Inflaţia este estimată pentru acest an la 4%, la fel şi în 2022, rata şomajului ar urma să fie 5% în acest an şi 4,8% anul viitor, iar deficitul bugetar ar urma să scadă de la 8% în acest an la 6,9% din PIB anul viitor.
965 afișări
Imaginea articolului Comisia Europeană reduce previziunea de creştere economică pentru România

Comisia Europeană reduce uşor previziunea de creştere economică pentru România, la 7%, de la 7,4%

Ponderea datoriei publice în PIB ar urma să depăşească anul viitor pragul de 50% din PIB, la 51,8%, de la un estimat de 49,3% în acest an.

Comisia apreciază că economia UE se redresează în urma recesiunii provocate de pandemie mai rapid decât se preconizase. Pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricţiile au început să fie ridicate, creşterea economică s-a reluat în primăvară şi a continuat în acelaşi ritm toată vara, susţinută de redeschiderea economiei. În pofida perioadei tot mai dificile, se preconizează că economia UE va continua să se extindă în perioada analizată, atingând o rată de creştere de 5 % în 2021, de 4,3 % în 2022 şi de 2,5 % în 2023. Se preconizează că ratele de creştere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE în 2021 şi 2022 şi de 2,4 % în 2023. Această perspectivă depinde în mare măsură de doi factori: evoluţia pandemiei de COVID-19 şi ritmul în care aprovizionarea se adaptează la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei.

La aproape 14 % pe an, rata de creştere a PIB-ului în UE în al doilea trimestru al anului 2021 a fost cea mai bună înregistrată vreodată – la fel de mare ca scăderea fără precedent a PIB-ului în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timpul primului val al pandemiei. În al treilea trimestru al anului 2021, economia UE a ajuns din nou la nivelul rezultatelor sale anterioare pandemiei şi a trecut de la redresare la expansiune.

Se preconizează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune. Ameliorarea situaţiei pe pieţele forţei de muncă şi scăderea preconizată a economisirii ar trebui să contribuie la un ritm susţinut al cheltuielilor de consum. Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) începe, de asemenea, să joace un rol important în stimularea investiţiilor private şi publice.

Cu toate acestea, ritmul de creştere se confruntă din nou cu vânturi potrivnice. Blocajele şi întreruperile la nivelul aprovizionării globale afectează activitatea din UE, în special în sectorul său de producţie, care este foarte integrat. În plus, după ce au scăzut drastic în 2020, preţurile la energie, în special la gazele naturale, au crescut într-un ritm susţinut în ultima lună şi se situează în prezent cu mult peste nivelurile din perioada anterioară pandemiei. Se preconizează că acest lucru va afecta consumul şi investiţiile.

Situaţia de pe pieţele forţei de muncă din UE a cunoscut ameliorări semnificative datorită relaxării restricţiilor impuse activităţilor legate de consumatori. În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă, mulţi lucrători au ieşit din schemele de păstrare a locurilor de muncă, iar rata şomajului a scăzut. Cu toate acestea, numărul total de angajaţi din UE se situa în continuare cu 1 % sub nivelul înregistrat înainte de pandemie.

De atunci, şomajul a continuat să scadă, iar rata de 6,8 %, înregistrată în UE în luna august a fost cu puţin peste rata înregistrată la sfârşitul anului 2019. Datele publicate după data-limită a previziunilor arată că această rată a continuat să scadă uşor în septembrie. Sondajele efectuate de Comisie în rândul întreprinderilor scot în evidenţă apariţia unor zone de penurie de forţă de muncă, în special în sectoarele în care activitatea creşte cel mai mult. Cu cât această penurie durează mai mult, cu atât este mai mare riscul să afecteze activitatea şi să contribuie la inflaţie printr-o presiune asupra salariilor.

Conform previziunilor, ocuparea forţei de muncă în UE va creşte cu 0,8 % în acest an, cu 1 % în 2022 şi cu 0,6 % în 2023. Se preconizează că, anul viitor, ocuparea forţei de muncă va depăşi nivelul înregistrat înainte de criză şi că, în 2023, va avea caracter expansionist. Potrivit previziunilor, şomajul în UE va scădea de la 7,1 % în acest an la 6,7 % în 2022 şi la 6,5 % în 2023. În zona euro, rata şomajului este estimată la 7,9 %, 7,5 % şi 7,3 % pe parcursul celor trei ani.

Perspectivele de creştere mai bune indică deficite mai scăzute în 2021 decât nivelurile preconizate în primăvară. După ce a atins 6,9 % din PIB în 2020, deficitul agregat din UE ar trebui să scadă uşor la 6,6 % în 2021, pe fondul sprijinului bugetar încă ridicat acordat la începutul anului.

Odată ce măsurile de sprijin şi funcţionarea stabilizatorilor automaţi vor dispărea, în timp ce expansiunea economică va continua, se preconizează că deficitul agregat al UE se va înjumătăţi, ajungând la aproximativ 3,6 % din PIB în 2022, şi va scădea în continuare la 2,3 % în 2023.

După ce a atins aproximativ 92 % în UE (99 % în zona euro), se preconizează că ponderea agregată a datoriei în PIB se va stabiliza în linii mari în acest an şi va începe să scadă în 2022, ajungând la 89 % din PIB în 2023 (97 % în zona euro).

Presiunile temporare asupra preţurilor la nivel mondial determină creşterea inflaţiei la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani

După mai mulţi ani cu un nivel scăzut de inflaţie, reluarea puternică a activităţii economice în UE şi în multe economii avansate a fost însoţită de o creştere a inflaţiei care a depăşit previziunile.

Inflaţia anuală a crescut în zona euro de la -0,3 % în ultimul trimestru al anului 2020 la 2,8 % în al treilea trimestru al anului 2021. Lectura din octombrie a fost de 4,1 %, o rată care a mai fost înregistrată o singură dată din 1997, când a început publicarea datelor privind inflaţia în zona euro.

Această creştere puternică a inflaţiei este determinată în principal de creşterea preţurilor la energie, dar ea pare să fie legată şi de un set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale sunt în mare măsură tranzitorii.

Se preconizează că inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4 % în 2021, înainte de a scădea la 2,2 % în 2022 şi la 1,4 % în 2023, deoarece se estimează că preţurile la energie se vor stabiliza treptat. La nivel de UE, se preconizează că inflaţia va atinge 2,6 % în 2021, 2,5 % în 2022 şi 1,6 % în 2023.

Incertitudinile şi riscurile legate de perspectivele de creştere rămân foarte ridicate

Deşi impactul său asupra activităţii economice s-a diminuat considerabil, pandemia de COVID-19 nu a fost încă înfrântă, iar redresarea depinde în mare măsură de evoluţia acesteia, atât în interiorul, cât şi în afara UE. Având în vedere creşterea recentă a numărului de cazuri în multe ţări, nu poate fi exclusă reintroducerea restricţiilor cu impact asupra activităţii economice. În UE, acest risc este deosebit de relevant în statele membre cu rate de vaccinare relativ scăzute.

Riscurile economice se referă, de asemenea, la impactul potenţial prelungit al constrângerilor şi blocajelor actuale în materie de aprovizionare.

Principalul risc în sens pozitiv la adresa perspectivelor de creştere este legat de câştigurile potenţiale în materie de eficienţă şi de progresele durabile în materie de productivitate generate de schimbările structurale produse în urma pandemiei. Investiţiile stimulate de Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi de reformele structurale aferente vor fi esenţiale în acest sens. În ansamblu, balanţa riscurilor care planează asupra acestor previziuni s-a înclinat în sens descendent.

Inflaţia se poate dovedi mai ridicată decât se anticipase în cazul în care constrângerile în materie de aprovizionare durează mai mult, iar creşterile salariale care depăşesc creşterea productivităţii se repercutează asupra preţurilor de consum.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici