Comisia Europeană va reprezenta ţările membre în renegocierea South Stream cu Rusia

"Am primit mandat din partea statelor membre să negociem în numele lor cu partenerii ruşi", a declarat Oettinger după o întâlnire cu miniştrii Energiei din UE, la Bruxelles, relatează Novinite.

Oettinger a arătat că va negocia în numele Bulgariei, Croaţiei, Ungariei, Sloveniei, Austriei, Greciei precum şi al Serbiei, ţară care aplică legislaţia UE în sectorul energiei.

Potrivit Comisiei Europene, acordurile interguvernamentale între Rusia şi ţările de tranzit încalcă mai multe reguli europene. De exemplu, Gazprom va fi în cadrul proiectului atât producător cât şi distribuitor de gaz, fapt ce contravine cu regula UE de separare a celor două activităţi, pentru încurajarea concurenţei.

Totodată, South Stream urmează să transporte doar gaze ruseşti, în timp ce UE cere ca astfel de proiecte să fie deschise şi altor companii.

Comisia critică şi cum vor fi stabilite tarifele, susţinând că potrivit legislaţiei UE acest rol trebuie să revină unui manager independent şi nu Gazprom.

Potrivit unor surse din cadrul CE, citate de portalul Vocea Rusiei, nu este clar în ce măsură va putea Oettinger să negocieze în numele ţărilor membre sau dacă va fi însoţit de reprezentanţi ai acestora.

Construcţia conductei a început deja în Rusia, Bulgaria şi Serbia, iar Comisia nu poate să oprească acest proces, a declarat un purtător de cuvânt săptămâna trecută, precizând că legislaţia UE va fi încălcată atunci când vor începe livrările de gaze.

Comisarul Oettinger a dat asigurări, joi, că Executivul UE nu se opune proiectului South Stream, pe care îl consideră o contribuţie importantă la reţeaua energetică pan-europeană.

"Cu toate acestea, dorim să garantăm că regulile UE în domeniul mediului, pieţei unice şi energiei vor fi respectate", a spus oficialul.

Comentând disputa legată de compatibilitatea proiectului cu legislaţia europeană, Oettinger a respins acuzaţiile că CE a fost mai binevoitoare cu un alt proiect de gaze, Nord Stream. El a explicat că pentru Nord Stream a fost solicitată exceptarea temporară de la prevederile legii Third Energy Package, ceea ce nu este cazul pentru South Stream.

Third Energy Package reglementează piaţa gazelor şi a electricităţii din UE. Legea prevede în principal separarea producţiei de energie de distribuţie şi înfiinţarea unei autorităţi naţionale de reglementare în fiecare stat membru, precum şi a unei agenţii pentru cooperarea autorităţilor de reglementare în energie.

Relaţiile dintre UE şi Rusia sunt tensionate în urma deciziei de luna trecută a Ucrainei de a amâna semnarea acordului de liber schimb cu Uniunea.

Gazoductul South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria.

Proiectul este dezvoltat de Gazprom şi grupul italian Eni. Italia este unul dintre principalii clienţi ai gazelor ruseşti, importând anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, uşor peste consumul anual al României.

Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export către Europa. În prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vândut în Europa trece prin Ucraina. Disputele dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009.

Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare).

Gazoductul va avea o capacitate de 63 miliarde metri cubi pe an şi ar urma să intre în exploatare în 2015.