- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
CONFERINŢA "Mediafax Talks about Competition": Preşedintele Consiliului Concurenţei şi şeful ANPC au participat la eveniment - FOTO
Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu şi preşedintele ANPC, Bogdan Nica, au participat, joi, la conferinţa "Mediafax Talks about Competition" - ediţia a VI-a, care a avut loc la hotelul InterContinental.
CONFERINŢA "Mediafax Talks about Competition": Preşedintele Consiliului Concurenţei şi şeful ANPC au participat la eveniment (Imagine: Victor Ciupuliga/Mediafax Foto)
PRINCIPALELE DECLARAŢII:
- Consiliul Concurenţei cere date suplimentare de la GFR privind notificarea preluării CFR Marfă
Consiliul Concurenţei va trimite o solicitare către Grup Feroviar Român (GFR) pentru completarea datelor din notificarea privind preluarea CFR Marfă, a declarat joi, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition, preşedintele autorităţii de reglementare, Bogdan Chiriţoiu.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Kim Jong-Un este acuzat că-l ajută pe Putin în război. Rusia a atacat Ucraina cu rachete nord-coreene
-
MAE: Nouă cetăţeni români şi membri de familie au fost evacuaţi din Fâşia Gaza
-
Rusia îşi intensifică producţia de armament, după ce Statele Unite au anunţat un nou ajutor pentru Ucraina
-
Proteste violente de Ziua Muncii în Franţa şi Turcia
"Vom fi foarte concentraţi pe preluarea CFR Marfă. Săptămâna asta, astăzi, vom trimite o solicitare de completare de informaţii, astfel să ajungem cât mai repede să avem o privatizare de succes. Am dori să ne mişcăm repede în analiza operaţiunii de preluare, să fim sub termenul pe care îl prevede legea, dacă operaţiunea rămâne la noi. Potrivit legii, avem cinci luni pentru a da o decizie. Am informat Comisia Europeană privind această privatizare, iar săptămâna viitoare vom discuta cu Comisia Europeană să vedem dacă operaţiunea rămâne la noi. Cred că o să rămână la noi", a spus Chiriţoiu.
- Chiriţoiu: CE va finaliza în acest an investigaţia privind Hidroelectrica, Alro şi Mittal
Comisia Europeană (CE) va finaliza în acest an investigaţia privind contractele Hidroelectrica cu Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, o decizie pentru contractele cu traderii de energie urmând să fie luată anul viitor, a declarat, joi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
"În cazul Hidroelectrica, investigaţiile care vizează contractele cu Alro şi cu Mittal vor fi finalizate în acest an. Pentru restul de contracte, cu traderii, investigaţiile vor dura până anul viitor", a spus Chiriţoiu, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition.
- Chiriţoiu: ”Furtul” de angajaţi de la concurenţă nu este practică neloială; iobăgia s-a abolit
Angajarea unor persoane de la o firmă concurentă nu va mai fi considerată concurenţă neloială, potrivit unei noi legi la care Consiliul Concurenţei lucrează în prezent, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, adăugând că fiecare persoană trebuie să fie liberă să aleagă unde lucrează.
"Sunt o serie de fapte excesiv reglementatre. Se consideră că sunt contravenţii (,,,) de exemplu faptul că un concurent angajează, "fură" în ghilimele, un angajat. Reglementările în vigoare (...) spun că în acest caz se face concurenţă neloială. De când iobăgia a fost abolită în secolul XIX, oamenii pot alege unde să lucreze. Sunt oameni care pleacă de la o casă de avocatură şi-şi fac propriul cabinet, iar unii clienţi pleacă cu ei. Domne', eu vreau să vorbesc cu Popescu. Îmi place Popescu. Mi se pare normal. Nu văd nimic anticoncurenţial în asta”, a spus Chiriţoiu la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition.
Chiriţoiu a arătat că proiectul de lege a fost discutat deja cu mediul de afaceri, astfel încât actul normativ să fie cât mai clară, şi cât se poate de liberală.
"Prin acest act normativ vrem să eliminăm suprapunerile de reglementare şi să lăsăm piaţa cât mai liberală. Mediul de afaceri s-ar putea să reacţioneze, uneori este mai intervenţionist decât noi", a spus Chiriţoiu.
- ANPC: Parte din amenzile anticoncurenţiale ar putea merge într-un fond pentru a finanţa programe
Preşedintele ANPC, Bogdan Nica, a declarat joi, la conferinţa Mediafax Talks about Competition, că ar dori adoptarea unui model italian, prin care o parte din amenzile anticoncurenţiale încasate de stat să meargă într-un fond destinat finanţării de programe şi proiecte dezvoltate de asociaţii.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a spus că doreşte ca în timpul mandatului său să vină cu o idee preluată din modelul italian.
"Nu ştiu în ce măsură legislaţia românească şi Parlamentul vor putea iniţia o astfel de prevedere, dar este un model care merge foarte bine în Italia pentru promovare, pentru a informa consumatorul şi pentru a degreva statul de nişte cheltuieli foarte mari. O parte din amenzile anticoncurenţiale încasate de statul italian se duc la un fond gestionat de un consiliu, care funcţioneză ca autoritate de management şi care selectează de la asociaţii cele mai relevante proiecte şi programe pentru anul respectiv pentrut statul italian. Finanţarea este oarbă, nu se spune că firma X finanţează asociaţia Y ca să obţină un anumit beneficiu comercial, ci banii sunt anonimi, nu se comunică din ce amenzi anticoncurenţiale vin aceşti bani", a mai spus Bogdan Nica, la conferinţa Mediafax Talks about Competition.
Preşedintele ANPC a explica că din acest consiliu fac parte reprezentanţi ai Ministerului Economiei, din mediului de afaceri şi din rândul ONG-urilor.
"În cinci ani de zile, programele implementate de aceste asociaţii în Italia au dus la foarte multe lucruri bune. O să mă gândesc cum putem pune în aplicare, poate prin fonduri structurale", a mai spus Bogdan Nica.
- Merica, AHK: Unele instituţii publice distorsionează concurenţa;"prietenia stat-stat trebuie spartă"
"Prietenia" dintre diferitele instituţii ale statului ar trebui "spartă", astfel încât să fie sancţionate şi structurile publice care adoptă anumite măsuri ce distorisionează mediul concurenţial, a declarat joi Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK).
"Nu trebuie să ne ascundem după deget şi să spunem că doar zona privată trebuie controlată, trebuie să ne uităm şi la sectorul public. Statul român inventează tot felul de taxe, care afectează mediul de afaceri, în zona IT se dau facilităţi, care ar putea fi ajutoare de stat, şi de care nu beneficiază şi alte industrii. Sunt multe prevederi care ţin de mediul public şi trebuie verificate. Este o prietenie între agenţii şi agenţii, între stat şi stat. Această prietenie ar trebui spartă, şi ar trebui luate măsuri în domeniul public, aşa cum se iau în domeniul privat", a spus Merica, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition.
Serviciile de utilităţi publice, dar şi licitaţiile publice sunt, în opinia lui Merica, domenii în care se impune un control în ceea ce priveşte respectarea principiilor concurenţiale.
"Putem să verificăm care sunt preţul pe care bucureştenii îl plătesc pentru apa menajeră. Dacă creăm practică şi jurisprudenţă într-un caz acesta ar putea să se multiplice şi în alte oraşe. S-ar putea controla tarifele pentru serviciile publice aşa cum s-a făcut cu preţul la combustibil", a adăugat Merica.
În ceea ce priveşte licitaţiile publice, reprezentantul investitorilor germani a arătat că deşi acestea sunt organizate de către stat nu a auzit de sancţiuni ale autorităţilor contractuale pentru că au stabilit condiţii anticoncurenţiale.
"Într-o licitaţie în care există aranjamente de preţuri între firme aceste înţelegeri se fac cu buna ştiinţa autorităţii contractante. Nu am auzit de sancţiuni ale autorităţilor contractante, pentru că a impus condiţii anticoncurenţiale. Aici există şi o mare problemă pentru investitorii străini şi cei care vor să opereze în România. De ce maşina să fie pe trei axe, ambulanţa să fie vopsită în roşu. Cum se pun condiţiile de participare la o licitaţie este o problemă", a explicat Merica.
La rândul său, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a arătat că instituţia pe care o conduce a luat anumite măsuri menite să corecteze comportamentul statului, precizând însă că pârghiile pe care le are la dispoziţie sunt limitate.
"Pârghiile noastre sunt limitate, iar în România suntem mai fericiţi decât în alte state, pentru că noi măcar avem un cuvânt de spus. Cred că destinatarii acestor mesaje sunt alţii. Firmele care participă la licitaţii reprezintă nişa noastră şi încercăm să o umplem. Suntem deschişi să ne implicăm şi pe partea publică, dar trebuie să ne solicite ajutorul celelalte instituţii", a arătat Chiriţoiu.
- ANPC: Oamenii ştiu tot mai multe despre drepturile lor, sunt tot mai puţine plângeri nefondate
Oamenii încep să ştie tot mai multe despre drepturile lor şi există din ce în ce mai puţine plângeri nefondate, raportul între procesele pierdute şi cele câştigate de ANPC cu consumatori fiind unu la cinci, a spus joi preşedintele ANPC, Bogdan Nica, la conferinţa Mediafax Talks about Competition.
Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), s-a vorbit mult despre clauzele abuzive şi "unde şi-au găsit locul".
"Este vorba de toţi cei care, în calitatea lor de persoane fizice sau juridice, practică un comerţ, furnizează bunuri şi servicii, intervin în relaţii contractuale între părţi. Şi în acest contract există clauze, unele sunt vădit abuzive, dar tot trebuie trecute prin filtrul instanţelor. Şi vă dau o statistică: 571 la 173, numărul de procese pe care ANPC le-a câştigat cu profesionişti care au avut clauze abuzive în contracte şi au fost reclamaţi de consumatori. E un raport de cinci la unu, cât se poate de avantajos pentru consumator", a spus Bogdan Nica.
Preşedintele ANPC a adăugat că, odată cu introducerea unor noi prevederi legislative, începând cu 1 octombrie, în situaţia în care se constată o clauză abuzivă, aceasta se transpune ulterior la toate contractele de acelaşi tip şi la consumatori care nu au reclamat.
"E un principiu corect, european, care trebuie să fie avertisment pentru profesionişti atunci cand vor să obţină profit prin clauze abuzive. Nu se întâmplă ca de mâine să vină foarte mulţi oameni şi să reclame cauze care nu sunt de fapt abuzive. Oamenii încep să ştie din ce în ce mai multe despre drepturile lor şi există din ce în ce mai puţine plângeri nefondate. Să nu ne aşteptăm ca această lege să creeze un abuz al reclamanţilor sau falşi reclamanţi", a mai spus preşedintele ANPC.
- ANPC are procese pe clauze cu toate băncile, mai puţin una, şi le va transforma în acţiuni colective
ANPC va încerca să transforme procesele pe rol privind caluzele abuzive practicate de prestatorii de servicii în acţiuni în interes colectiv, prevăzute de lege de la 1 octombrie, a declarat preşedintele ANPC, Bogdan Nica, precizând că instituţia este în proces cu toate băncile, mai puţin una.
"Mi se pare de bun-simţ, în temeiul legii, să notific instanţele, printr-o procedură pe care nu o discut eu acum, s-au invocat mai mulţi termeni juridici, să se înţeleagă juriştii, în mod cert ai mei sigur au înţeles şi vor folosi terminologia care trebuie, pentru că altfel nu câştigam de cinci ori mai multe procese decât am pierdut. Vom încerca să convingem instanţa că nu numai pentru persoanele pentru care am intervenit în justiţiei trebuie făcută dreptatea, ci pentru toţi cei care au clauza în contract la profesionistul respectiv", a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Bogdan Nica, la finalul conferinţei Mediafax Talks about Competition.
El a explicat că aceste procese pe rol pot avea efecte erga omnes, în sensul că se vor aplica pentru toţi consumatorii care sunt clienţi ai profesionistului respectiv, adică ai unui furnizor de servicii, nu pentru toţi furnizorii de servicii.
"Eu iau act că azi legea spune aşa: că judecătorul va obliga profesionistul în condiţiile în care se constată clauze abuzive să le elimine din toate contractele de adeziune de acest tip. Lucru ăsta magistratul poate să-l facă din proprie iniţiativă, judecând în temeiul lui 193/2000 modificată, dar eu consider că şi noi, care avem acest atribut de lege, trebuie în motivarea noastră să nu susţinem cauza lui Popescu Ion, ci să susţinem cauza tuturor beneficiarilor contractelor de adeziune", a explicat Nica.
El a arătat că, mai întâi, ANPC va avea întâlniri şi va notifica toţi profesioniştii acolo unde au fost plângeri sau au existat controale tematice unde s-au constatat clauze abuzive pentru ca acestea să fie eliminate. Nica a dat exemplu operatorilor de cablu, care au eliminat anul trecut o cluază privind renunţarea la contract, precum şi alte discuţii cu operatorii de utilităţi , unde "foarte multe clauze s-au eliminat".
Întrebat cu câte bănci este ANPC în procese pe clauze abuzive, Nica a afirmat: "Mai simplu este să vă spun cu câte bănci nu mai suntem în proces. Este una singură. Una care a renunţat la acţiuni şi a solicitat consiliere în temeiul HG 700. Cu una. O bancă la nivel de ţară, nu am doar eu la nivel de ţară, au şi inspectoratele judeţene, regionale. O singură bancă dintre cele care erau mult hulite, care este în reorganizare, nu o să-i dau numele, şi a cerut consiliere cu o echipă de profesionişti ca să-şi remedieze toate aspectele".
Preşedintele ANPC a menţionat că atunci când instituţia notifică o firmă să vină la discuţii, aceasta se prezintă imediat cu avocaţii şi de obicei se ajunge la o înţelegere pentru a ca nu se adresa instanţei.
"E greu când ai introdus o clauză abuzivă să demonstrezi că nu e abuzivă. E mult mai simplu să motivezi că e abuzivă", a spus Nica.
ANPC nu duce lipsă de cazuistică în problema clauzelor abuzive. Potrivit lui Nica, în perioda 2008-2013, ANPC a avut 750 de procese cu diverşi profesionişti, în temeiul Legii 193/2000, încheiate cu decizii definitive, din care a câştigat peste 571de procese.
Multe dintre aceste procese au pornit ca urmare a reclamaţiilor împotriva băncilor. ANPC a fost în situaţia de a se judeca cu băncile în toată ţara pe aceleaşi speţe, în cele mai multe cazuri cu succes, în altele având decizii nefavorabile. Pe aceeaşi lege s-au bazat şi alte mii de procese individuale (şi câteva de grup) pornite de clienţii băncilor. Aceştia au avut câştig de cauză într-un procent ridicat.
- Şeful ANPC despre clauze: Problema mare nu e neapărat la bănci;la IFN, cooperative şi CAR-nenorocire
Cele mai mari probleme privind clauzele abuzive nu se regăsesc neapărat la marile instituţii de credit din sistemul bancar, ci la instituţiile financiare nebancare, coopertaivele de credit şi organizaţiile tip CAR, unde e "nenorocire", a declarat preşedintele ANPC, Bogdan Nica.
"Problema mare azi, şi o tot spun şi nu mă aude nimeni, nu e neapărat la marile bănci, unde sunt mulţi cu lupele pe ei, BNR-ul ..., sunt IFN-urile mari, mici, medii, cooperativele de credit, CAR-uri. E nenorocire acolo. Am dat la amenzi, dar degeabă. Am şi închis, nu... Apar ca ciupercile după ploaie. E un mod de a trage bani de la oameni cât se poate de ....", a spus Nica după conferinţa Mediafax Talks about Competition.
Instituţiile financiare nebancare sunt supravegheate de Banca Naţională a României, fiind înscrise în Registrul General şi Registrul Special ţinut de banca centrală. Aceste companii se supun regulamentelor de creditare ale populaţiei emise de BNR.
Nica a arătat că aceste instituţii sunt reprezentate de o asociaţie, ALB, pe care a calificat-o "mult mai vocală" decat Asociaţia Română a Băncilor.
Preşedintele ANPC a arătat că a avut discuţii cu reprezentanţii ALB, dar aceştia s-au arătat mult mai refractari decât bancherii.
"E şi normal, după ce le dai amendă 1 milion, e mai greu să discuţi", a completat Nica, zâmbind.
Printre IFN se numără instituţii de credit care nu atrag resurse de la populaţie, companiile de leasing sau casele de amanet.
Nica a afirmat anterior că ANPC va încerca să transforme procesele pe rol privind caluzele abuzive practicate de prestatorii de servicii în acţiuni în interes colectiv, prevăzute de lege de la 1 octombrie.
El a precizat că instituţia este în proces cu toate băncile, mai puţin una.-
Clienţii companiilor amendate de CC pentru practici anticoncurenţiale pot cere despăgubiri
Clienţii şi concurenţii companiilor care au fost sancţionate de Consiliul Concurenţei pentru practici anticoncurenţiale pot cere în instanţe despăgubiri pentru prejudiciile pe care le estimează în urma faptelor incriminate, potrivit avocatului Mihaela Ion, managing associate Popovici Niţu&Asociaţii.
"Independent de sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei, persoanele fizice sau juridice au dreptul la acţiuni pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat lor printr-o practică anticoncurenţială prohibită potrivit legii interne şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene", a declarat Mihaela Ion la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition.
Avocata de la Popovici Niţu&Asociaţii a arătat că orice persoană poate solicita despăgubiri pentru prejudiciile suferite ca urmare a existenţei unui contract sau comportament susceptibil să restrângă concurenţa, iar acţiunea în justiţie poate fi intentată atât înainte, cât şi după emiterea unei decizii de sancţionare de către Consiliul Concurenţei.
Mihaela Ion a completat că, potrivit practicii Uniunii Europene, chiar şi o parte contractantă la o înţelegere care restrânge concurenţa se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva co-contractantului său pentru a obţine repararea prejudiciului suferit.
Dreptul UE permite însă existenţa unei norme naţionale care limitează posibilitatea uneia dintre părţile la un acord anticoncurenţial să-şi invoce propriul comportament ilegal de a obţine despăgubiri dacă se demonstrează că respectiva parte este semnificativ răspunzătoare pentru distorsionarea concurenţei.
"Instanţa naţională este cea care trebuie să determine dacă partea (care pretinde că fost prejudiciată prin încheierea respectivului acord anticoncurenţial) se află într-o poziţie de inferioritate faţă de cealaltă parte, poziţie ce i-a compromis sau chiar i-a eliminat acestuia libertatea de a negocia termenii şi condiţiile respectivului acord", a explicat avocatul de la Popovici Niţu & Asociaţii.
Acţiunile în despăgubire pot fi intentate atât de cei afectaţi direct de către un comportament anticoncurenţial, cât şi de persoanele afectate în mod indirect, de exemplu, de persoanele care cumpără bunuri şi servicii de la cei afectaţi în mod direct. Dacă un bun sau serviciu este achiziţionat la un preţ excesiv, nu se poate considera că nu s-a produs un prejudiciu datorită faptului că bunul sau serviciul a fost revândut.
Acţiunea în justiţie va putea fi intentată pentru consumatori şi de către asociaţiile de protecţie a consumatorilor legal înregistrate, precum şi de către asociaţiile profesionale sau patronale pentru membrii acestora afectaţi de o practică anticoncurenţială, pe baza atribuţiilor acestora şi a împuternicirilor primite în acest sens.
Mihaela Ion a arătat că Consiliul Concurenţei poate înainta observaţii instanţelor naţionale, care sunt ţinute de confidenţialitate privind secretele de afaceri şi a alte informaţii calificate drept confidenţiale.
Cei care se consideră prejudiciaţi pot intenta acţiuni de sine-stătătoare (stand-alone), al căror termen general de prescripţie este de trei ani de la momentul la care persoana prejudiciată a cunoscut sau trebuia să cunoască fapta şi făptuitorul.
De asemenea, există varianta unor acţiuni subsecvente (follow-on), unde termenul special de prescripţie pentru persoanele fizice sau juridice, care se consideră prejudiciate printr-o practică anticoncurenţială interzisă de prezenta lege, este de doi ani de la data la care decizia Consiliului Concurenţei, pe care se întemeiază acţiunea în subsidiar, a rămas definitivă ori a fost menţinută, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
Deciziile Consiliului Concurenţei prin care sunt aplicate amenzi, rămase definitive ori menţinute, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, creează o prezumţie privind existenţa faptului ilicit cauzator de prejudicii.
Seria de conferinţe "Mediafax Talks about Competition" a ajuns la a şasea ediţie, toate organizate în parteneriat cu Consiliul Concurenţei, acest parteneriat având ca obiectiv dezbaterea publică a unor teme de interes major cu mediul de business, cu autorităţile în domeniu şi cu toţi cei interesaţi.
Noua conferinţă a adus în dezbatere ca temă principală recenta propunere de directivă a Consiliului European şi a Parlamentului European privind acţiunile în daune pentru prejudicii provocate de fapte anticoncurenţiale.
Prin această conferinţă, Mediafax şi-a propus nu numai să intermedieze relaţia dintre autoritǎţi şi cei implicaţi în activitatea de business, ci şi să ofere informaţii relevante companiilor şi departamentelor juridice, dar şi să aducă în atenţia publică, respectiv a consumatorilor, drepturile pe care le au, conferite de legislaţia europeană şi cea naţională.
Citește pe alephnews.ro: De 1 Mai sărbătorești „Armindenul”. Ce semnificație are sărbătoarea populară
Citește pe www.zf.ro: Elon Musk nu are milă: A închis peste noapte întreaga divizie de Superchargere de la Tesla şi a dat afară pe toată lumea. Încă 500 de angajaţi se alătură celor 14.000 deja concediaţi
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
