Croitoru: Tăriceanu ar fi trebuit să ducă bugetul statului pe surplus, cum au făcut bulgarii

În acelaşi timp, Croitoru recunoaşte că o astfel de măsură este foarte greu de acceptat de către populaţie, care nu înţelege de ce este necesar ca unele fonduri să rămână neutilizate atât timp cât ele provin din contribuţiile cetăţenilor.

"Când am avut noi creştere econmică târâtă aşa? În 2000-2001 cam aşa, după care au intrat capitaluri. În 2002 au început, în 2004 era chiar vizibil. Acolo nu am fost noi suficient de deştepţi. Tăriceanu ar fi trebuit să se retragă dacă a văzut că sectorul public face această gaură în contul curent, el trebuia să se retragă pe surplus, cum au făcut bulgarii. Un procent, două procente, trei procente. Dar nu e uşor de făcut pentru că iese popuaţia în stradă şi spune: «De ce îmi iei mie mai mult din pensie dacă nu îi cheltuieşti? Păi nu îi cheltuiesc ca să las pentru sectorul privat». Asta nu înţeleg românii", a spus Croitoru.

În perioada 2006-2008, când şeful Guvernului era Călin Popescu-Tăriceanu, România a înregistrat cele mai înalte rate de creştere ale economiei, cuprinse între 6% şi 7,7%. În aceeaşi perioadă, dependenţa României de mediul extern s-a accentuat, iar deficitul bugetar al României s-a triplat.

Deficitul de cont curent a urcat în 2007 la peste 14% din PIB, faţă de circa 10,5% în anul precedent.

Bugetul statului a înregistrat în 2006 un deficit de 1,68% din PIB şi a urcat în anul următor la 2,4% din PIB. În 2008, ultimul an în care Călin Popescu Tăriceanu a fost premier, cheltuielile de personal (salarii - n.r.) au crescut cu aproape două puncte procentuale din PIB, de la 6,5% la 8,4%, astfel că deficitul bugetar a ajuns la 4,8% din PIB.

Pentru acest an deficitul bugetar este estimat la 4,4% din PIB, iar pentru 2012 ţinta este de cel mult 3% din PIB.

Croitoru crede că România riscă pentru mult timp o creştere economică "târâtoare", de 1-3% pe an, în condiţiile în care evoluţia depinde foarte mult de exterior, iar statul nu mai beneficiază de intrările de capital din trecut.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declara la sfârşitul lunii septembrie, pentru MEDIAFAX, că FMI va revizui la circa 2% prognoza de creştere economică a României de anul viitor, noua proiecţie fiind la jumătate faţă de estimarea actuală, în condiţiile în care riscurile de contagiune de pe plan extern s-au amplificat.

Pentru acest an, Guvernul mizează pe o creştere economică de 1,5%.