Cu cât plătesc mai mult bucureștenii pentru apă caldă și căldură după majorarea TVA? Costurile calculate de Termoenergetica în funcție de consum

Oficialii Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB) au estimat, la solicitarea Mediafax, cu cât ar creste o factură pentru  gospodărie cu doua camere/consum mediu din București, odată cu creșterea TVA de la 19 la 21% începând din data de 1 august, fata de luna precedentă, dar și în sezonul rece, când avansul cotei reduse este de 5% la 11%.

„În sezonul cald, facturile sunt reduse, deoarece energia termică este utilizată aproape exclusiv pentru prepararea apei calde menajere. Temperaturile ridicate ale apei reci din rețea reduc considerabil consumul energetic pentru încălzire, ceea ce face ca efectul majorării TVA să fie nesemnificativ”, au transmis reprezentanții Termoenergetica.

Pentru a exemplifica diferența din factură, specialiștii Termoenergetica au luat drept reper valoarea facturii pe luna iulie 2025.

Astfel, pentru un apartament mediu de 2 camere, în care locuiesc 3 persoane, pentru un consum de 0,087 MWh:

• Valoarea facturii cu TVA 19%: 29,38 de lei (tarif MWh: 337,66 lei)
• Valoare factură cu TVA 21%: 29,87 de lei (tarif MWh: 343,34 lei)

Astfel, diferența de plătit în plus este de 0,49 lei.

Apă caldă și căldură? Sistemul de termoficare din București, contract de 29 milioane lei pentru modernizare

Pe de altă parte, atrag atenția cei de la Termoenergetica, în sezonul rece, facturile cresc semnificativ din cauza necesarului de energie necesar încălzirii, iar influența majorării cotei de TVA este mai vizibilă.

De exemplu, pentru luna decembrie 2024, estimările Termoenergetica indică creșteri mai semnificative:

Pentru un apartament convențional – 2,5 camere / 3 persoane

Consum: 1,088 MWh

• Factură cu TVA 5%: 324,16 de lei
• Factură cu TVA 11%: 342,67 de lei

Diferența este de 18,51 de lei în plus.

Pentru un apartament mediu – 4 camere / 4 persoane

Consum: 1,476 MWh

• Factură cu TVA 5%: 439,76 de lei
• Factură cu TVA 11%: 464,57 de lei

Diferența în plus este de 24,81 de lei.

„În concluzie, în lunile de vară, impactul creșterii TVA este aproape insesizabil, sub un leu pentru fiecare factură în cazul unui apartament tipic, în timp ce în lunile de iarnă, diferențele sunt mai vizibile, dar rămân moderate, de ordinul câtorva lei în funcție de consum și dimensiunea locuinței”, au explicat oficialii Termoenergetica.

Un nou tarif al gigacaloriei în lucru

Dincolo de creșterea TVA, stabilită la nivel fiscal de Ministerul Finanțelor, facturile bucureștenilor la termoficare au la bază tariful gigacaloriei, care urmează o procedură complexă de reglementare, iar o eventual avans al acestuia se adaugă la majorarea taxei.

În esență, prețul final facturat al gigacaloriei este decisiv inluențat de cuantumul subvenției pe care decid consilierii general să o acorde.

Potrivit oficialilor Termoenergetica, ajustarea tarifului se realizează, de regulă, anual, în baza Normelor de fundamentare a tarifului aprobate prin Ordinul ANRE nr. 71/24.09.2024. Procesul implică elaborarea documentației de fundamentare și transmiterea acesteia către autoritățile competente pentru analiză și avizare. Modificarea efectivă a tarifului pentru populație intră în responsabilitatea Unității Administrativ-Teritoriale (UAT) – Municipiul București.

Reprezentanții companiei au precizat că ultimele ajustări pentru prețul către populație au fost realizate prin o                HCGMB nr. 169/30.03.2022, când s-a decis stabilirea valorii de 330 lei/Gcal, urmată de HCGMB nr. 13/2023 , când s-a stabilit  modificarea unității de măsură la 283,75 lei/MWh, însă fără creștere de valoare.

Procedura de revizuire a tarifului presupune etapele de fundamentare, avizare de către ANRE și aprobarea finală prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

Potrivit oficialiilor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) consultați de Mediafax, atât Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), principalul producător de energie termică al Capitalei, cât și compania Termoenergetica, operatorului sistemului de alimentare cu energie termică, depun la ANRE documentația specifică prin care își argumentează prețul propus pentru gigacalorie.

ELCEN propune un preț de producere al gigacaloriei, dar în baza metodologiei specifice pentru cogenerare, nu pe cea generală SACET (Sistemele de Alimentare Centralizată cu Energie Termică), dar rezultatul, prețul aprobat de ANRE, intră în lanțul SACET și devine baza pentru calculul prețului final.

Pe partea de producere în cogenerare de înaltă eficiență, există ordine și metodologii separate ANRE pentru stabilirea prețurilor și a schemei de sprijin pentru cogenerare.

În același timp, Termoenergetica depune anual cererile de ajustare pentru tarifele de transport, distribuție și furnizare.

Conform calendarului, atât ELCEN, pentru producere, cât și Termoenergetica, pentru transport/distribuție, lucrează la scenarii de preț și vor depune la ANRE documentele în perioada următoare.

Până la 30 noiembrie, ANRE trebuie să emită avize, care sunt consultative, dar fără de care, propunerilor nu intră în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), care trebuie să aprobe, până la 31 decembrie, prețul local de furnizare al gigacaloriei.

ELCEN, 5,3% din energia electrică produsă la nivel național

Ministerul Energiei este cel care în subordonare ELCEN, proprietar al CET-urilor, în timp ce Termoenergetica este o companie a Primăriei Municipiului București.

Potrivit datelor publice, Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) şi este principalul furnizor de agent termic pentru sistemul de termoficare din București (90%), cu o cotă de piață de energie electrică livrată în rețele la nivel național de aproximativ 4%. Compania asigură căldură în sistem centralizat pentru aproximativ 550.000 de apartamente din Capitală și 5,3% din energia electrică produsă la nivel național. ELCEN, la care Ministerul Energiei deține 97,51% din acţiuni, alături de SNGN Romgaz (2,49%), este proprietarul celor patru termocentrale în Bucureşti, cu o putere electrică instalată de 636.25 MW și puterea termică de 4375.25 Gcal/h, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Grozăvești și CET Progresu.

Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A., succesoarea RADET, este, din 1 decembrie 2019, operatorul regional al serviciului public de alimentare cu energie termică în arealul deservit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucureşti–Ilfov și are în exploatare sistemul de transport şi distribuţie (954,09 km conducte – reţele termice primare și 2.963,3 km conducte – reţele termice secundare) pe lângă alte peste 1.000 de puncte termice, staţii centralizatoare sau centrale termice de cvartal.