Cum a ajuns București-Ilfov regiunea cu cea mai mică pondere a sărăciei din întreaga Uniune Europeană

Conform datelor Eurostat pentru anul 2024, regiunea București-Ilfov a înregistrat cea mai redusă proporție de persoane expuse riscului de sărăcie la nivelul UE. Cifra de 3,7% este notabilă, fiind inferioară chiar și celei înregistrate în regiuni vest-europene cu o lungă tradiție de stabilitate economică.

Mihai Ionescu, economist la Institutul Național de Statistică, consideră că acest succes se datorează unei combinații de factori. „Aceste date reflectă nu doar o situație economică favorabilă pentru București, ci și politici sociale eficiente implementate în ultimii ani”, a explicat acesta.

Zona București-Ilfov și realitatea dură din restul țării

În afara acestei bule de prosperitate, tabloul național este marcat de inegalități accentuate. Cinci dintre regiunile României înregistrează o rată a riscului de sărăcie care depășește media europeană. Acest lucru indică o polarizare economică în creștere.

Situația cea mai critică se înregistrează în Sud-Vest Oltenia. Aici, un procent alarmant de 29,8% din populație se află în risc de sărăcie. Potrivit lui Ionescu, „infrastructura precară și deficitul de oportunități de angajare sunt factori determinanți pentru nivelurile ridicate de sărăcie din Oltenia”.

Niveluri similare de dificultate economică sunt prezente și în regiunea Sud-Est (26,8%) și Nord-Est (26,4%), zone în care decalajele față de restul țării persistă de decenii.

Perspectiva europeană: un mozaic al inegalităților

La nivelul Uniunii Europene, 16,2% din populație, adică 72,1 milioane de persoane, se confrunta cu riscul de sărăcie în 2024. În timp ce 28 de regiuni din UE au reușit să mențină acest indicator sub pragul de 10%, alte zone, în special cele ultraperiferice, raportează cifre îngrijorătoare. Printre acestea se numără Guyana Franceză (53,3%), Ciudad de Melilla din Spania (41,4%) și regiunea Calabria din Italia (37,2%).

București-Ilfov și harta riscului de sărăcie în România

În contextul european, doar trei regiuni din România se situează sub media UE a riscului de sărăcie:

• București-Ilfov (3,7%)
• Vest (13,3%)
• Nord-Vest (14%)

Alte două regiuni, Sud-Muntenia (17,4%) și Centru (19,3%), depășesc media europeană, dar se află într-o situație mai bună comparativ cu zonele cele mai vulnerabile din estul și sud-vestul țării.

Eurostat definește acest indicator ca fiind procentul de persoane al căror venit disponibil se află sub 60% din venitul mediu disponibil la nivel național. Este important de subliniat că această rată nu măsoară direct nivelul de trai sau bogăția absolută. Se arată mai degrabă distribuția veniturilor în societate și poziția economică a unei persoane în raport cu concetățenii săi.

Nevoia de echilibru într-o Românie cu două viteze

Analiza Eurostat confirmă existența unei Românii cu două viteze. Astfel, dezvoltarea accelerată a zonei București-Ilfov contrastează puternic cu subdezvoltarea și ciclurile de sărăcie din alte regiuni. Experții consideră că soluția pentru a atenua această polarizare constă în implementarea unor politici de dezvoltare regională coerente. Ele ar trebui finanțate corespunzător și adaptate nevoilor locale. Reducerea decalajelor și asigurarea unei creșteri economice echitabile la nivel național depind de investiții strategice în infrastructură și de crearea de oportunități sustenabile de angajare în zonele defavorizate.