Daniel Dăianu: BCE şi evitarea dezastrului

Sunt tot mai multe semne că pieţele financiare reîngheaţă: marjele (peste pragul de bază impus de obligaţiunile germane) cresc la toate ţările europene (inclusiv la cele cu rating AAA), băncile evită să se împrumute între ele preferând să plaseze lichidităţi la BCE, băncile americane şi cele britanice îşi reduc expunerea pe grupuri europene etc. Crize de lichiditate par inevitabile.

346 afișări
Imaginea articolului Daniel Dăianu: BCE şi evitarea dezastrului

Daniel Dăianu: BCE şi evitarea dezastrului (Imagine: Theodor Pana/Mediafax Foto)

Deşi tăierea valorii nominale (haircut-ul) obligaţiunilor suverane ale Greciei este "organizată" ("voluntar" încercându-se astfel evitarea "evenimentului de credit" care să declanşeze intrarea în acţiune a CDS-urilor), contaminarea operează în zona euro şi nu numai.

Lipsa de încredere în capacitatea liderilor europeni de a găsi o soluţie convingătoare la problema datoriilor suverane se adânceşte. Italia şi Spania nu sunt ţări insolvente, chiar dacă prima are o datorie publică de cca 120% din PIB. Dar ea are surplus primar şi prin ajustările anunţate de premierul Mario Monti el va creşte. În plus, mare parte a deţinătorilor de datorii sunt rezidenţi, iar scadenţa medie a obligaţiunilor este de 7 ani. Spania are datorie publică de sub 65% din PIB, adică inferioară celei a Germaniei (care este de cca 80% din PIB).

Drept este că Spania şi Italia nu au o perspectivă de creştere economică bună, aşa cum este şi pentru Portugalia, ca să nu mai vorbim de Grecia. Dar avem aici o dinamică infernală: criza de încredere, cu originea în principal în abordarea defectuoasă a problemei datoriilor suverane, înrăutăţeşte perspectiva de refacere economică şi complică garantarea serviciului datoriilor publice. Fiindcă, pentru o ţara, capacitatea de a onora obligaţiunile sale depinde de volumul lor (plus scadenţă) şi de creşterea să economică.

Criza de încredere măreşte costurile de finanţare şi refinanţare, favorizează o criză de lichiditate, care se poate transforma într-una de insolvenţă. Pieţele au îngheţat după ce a picat Lehman Brothers şi a fost nevoie de intervenţie masivă din partea unor bănci centrale, a insitituţiilor multilaterale (IFIs) pentru a preveni ca crize de lichiditate să se transforme în insolvenţe. Şi noi ţări intrate în UE, inclusiv România, au fost prinse în acest vârtej.

Un al doilea val de crize de lichiditate este în formare. Acesta este motivul pentru care cresc exhortaţiile pentru ca Bancă Centrală Europeană (BCE) să intervină în forţă. Îndemnurile au la bază un concept fundamental: împrumutătorul de ultimă instanţă (lender of last resort/LLR).

Crizele financiare din ultimele secole au obligat la apariţia băncilor centrale nu numai ca instituţii de emisiune şi garantori ai stabilităţii preţurilor, ci şi ca asiguratori ai stabilităţii financiare.

Panica, asaltul pe bănci (run on banks) cere ca băncile centrale să intervină în momentele grele. BCE a făcut-o, parţial prin linii speciale de finanţare şi achiziţii pe pieţele secundare, dar acum iar suntem pe marginea prăpastiei.

Citeşte mai departe pe www.zf.ro

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici