Datoria publică a sărit din nou de 50% din PIB. Problema României e că veniturile bugetare sunt foarte mici

Datoria publică a sărit din nou de 50% din PIB. Nu e o datorie mare. Vestea proastă e că statul e sărac şi atunci taie de la spitale şi şcoli pentru a plăti această datorie.

11757 afișări
Imaginea articolului Datoria publică a sărit din nou de 50% din PIB. Problema României e că veniturile bugetare sunt foarte mici

Datoria publică a României a ajuns la 760 mld. lei (152 mld. euro) şi a trecut de 50% din PIB, arată cele mai recente date publicate de Ministe­rul de Finanţe.

La final de 2022, datoria pu­blică era de 666 mld. lei, ceea ce înseamnă că în primele trei trimestre datoria publică a crescut cu 94 mld. lei (19 mld. euro), în vreme ce economia a crescut anemic - nimeni nu mai speră într-o creştere de peste 1,5% în acest an, scrie Ziarul Financiar.

Problema majoră a bugetului nu e atât a datoriei sau a dobânzilor la credite, ca pondere în PIB sau în buget, ci că veniturile bugetului sunt foarte mici. Dacă ne uităm pe execuţiile bugerare din ultimii ani, ve­dem că veniturile sunt undeva, în medie, la 32% din PIB. Doar că veniturile fiscale sunt la 27% din PIB. Restul până la 32-33% din PIB sunt fonduri UE. Media veniturilor bugetare în UE este de 45% din PIB. Aşa că Italia, Germania sau Franţa îşi permit o datorie publică mai mare pentru că au de unde să o plătească. Dar România, cu veni­turi fiscale de 27% din PIB, nu poate să-şi plătească datoria/ratele la împrumuturi decât tăind de la şcoli şi spitale. La zece luni din 2023, cheltuielile cu bunurile şi servi­ciile, care înseamnă, în majoritate, achiziţii de medicamente şi bunuri pentru spitale, au fost de 62 de miliarde de lei, iar dobânzile la credite au fost de 28 de miliarde de lei. Altfel spus, doar dobânzile la credite în­seam­nă 45% din tot ceea ce cheltuieşte sta­tul pentru spitale, şcoli şi susţinerea infra­struc­turii instituţiilor publice.

„Datoria publică va tot creşte în con­di­ţiile în care avem deficite bugetare extrem de ridicate. Practic mergem către nesuste­na­bilitatea deficitului bugetar anul acesta şi Comisia Europeană anticipează undeva la 6-6,3% din P­IB deficit bugetar chiar şi pen­tru anii viitori. Ultimele prognoze ale Co­misiei Europene sunt de cinci, trei şi cinci-unu, în condiţiile în care la momentul acelor prognoze nu erau încă votate şi aprobate noi majorări de cheltuieli publice (pensiile - n. red.)“, a comentat, la ZF Live, Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România.

Cu ultima creştere, datoria publică a sărit de 50% din PIB. Conform tratatelor eu­ro­pene, statele nu ar trebui să aibă o datorie publică mai mare de 60% din PIB, deşi sunt state, cum este Grecia sau Italia, care au o datorie publică de peste 150% din produsul intern brut. Economiştii spun însă că, pentru o economie mică, cum este cea a României, nivelul datoriei de peste 45-50% din PIB începe să devină o piedică pentru creşterea economică. Aşa arăta şi un raport al BNR dinainte de pandemie, când datoria publică a României era încă la 35% din PIB.

„Părerea mea este că datoria publică în România deja este o frână pentru economie. Este adevărat, sunt ţări dezvoltate care au datorii publice mult mai mari, însă trebuie să ne uităm la costul de a menţine acea datorie publică. Una este Germania, care poate să se împrumute şi la rate de dobândă negative sau la rate extrem de reduse. De exemplu, acum se împrumută la 2,4% şi altceva e dobânda la care noi ne împrumutăm“, a mai spus Codirlaşu la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.

Din totalul de 760 mld. lei, datoria pe termen scurt este în valoare de 39 mld. lei, iar datoria pe termen mediu şi lung de 721 mld. lei.

Titlurile de stat înseamnă 628 mld. lei din datorie, în vreme ce împrumuturile sunt de 117 mld. lei. Restul datorie este reprezentat de numerar şi depozite.

În ceea ce priveşte moneda în care s-a contractat împrumutul, datoria în lei este de 354 mld. lei, în euro de 333 mld. lei, în dolari de 72 mld. lei şi 1 mld. de lei în alte monede.

740 mld. lei este datoria administraţiei publice centrale, în vreme ce datoria administraţiei publice locale este de aproape 20 mld. lei.

Trecerea peste pragul 50% din PIB a datoriei publice este importantă, pentru că acesta este principalul indicator la care se uită creditorii României, în condiţiile în care capacitatea de rambursare este redusă (cheltuielile sunt mai mari decât veniturile în mod constant). Nu este prima dată când se trece acest prag, chiar dacă este o trecere uşoară, dar diferenţa acum este că economia este în plină frânare, ceea ce înseamnă că PIB încetineşte, iar datoria publică, raportată la PIB, este mai mare.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici