Vârful de lance al opoziţiei faţă de modificarea Codului fiscal prin care impozitul pe venitul salarial ar urma să scadă de la 16% la 10% nu este reprezentat de partidele de opoziţie, ci de administraţia locală în frunte cu primarii care provin din sânul partidului de guvernământ. Explicaţia este simplă: administraţia locală va fi cea mai afectată de reducerea de taxă, în condiţiile în care 71% din impozitul pe venitul salarial se face venit la administraţia locală.
„Ar fi o lovitură foarte mare pentru toate comunităţile”, s-a plâns încă de luni primarul general al Bucureştiului Gabriela Firea. Ieri primarii au primit asigurări că vor fi măsuri “de compensare”, în sensul că procentul din impozitul pe venitul salarial vărsat comunităţilor locale va creşte, dar nu este nimic sigur.
Situaţia poate fi mai uşor explicată cu cazul Bucureştiului. Bugetul propriu total al Primăriei generale a Municipiului Bucureşti pentru 2016 a fost de 3,9 miliarde de lei. Din această sumă, 3,3 miliarde de lei au venit din impozitul pe venitul salariaţilor – adică peste 80% din totalul veniturilor. În 2017 situaţia se repetă: din bugetul propriu prognozat de 4 miliarde de lei, 3,6 miliarde de lei ar trebui să vină din impozitul pe venitul salarial, în condiţiile în care legea finanţelor publice locale prevede că, pentru Bucureşti, bugetul central varsă o cotă de 71,5% din impozitul pe venitul salarial la bugetul local (44,5% al Primăria Generală, 20% la sectoare şi 7% pentru echilibrarea bugetelor celor şapte primării).
O reducere de la 16% la 10% a impozitului pe salarii presupune, fără calcule sofisticate, cel puţin într-o primă etapă, o reducere cu peste o treime a veniturilor statului din impozitul pe venitul salarial. Deci, o reducere proporţională a veniturilor bugetului local.
În cazul judeţelor, impozitul pe venitul din salarii se duce în proporţie de 41,7% la localităţi, 11,2% la bugetul judeţelor şi 18,5% se reîmparte, teoretic, pentru cei mai săraci. Şi în cazul acestora, reducerea veniturilor statului din impozitul pe venitul salarial înseamnă o reducere proporţională de venituri.
Anul trecut bugetul general consolidat a obţinut din impozitul pe venitul salarial 27,7 mld. lei şi aproape 20 mld. lei din aceşti bani au mers către administraţia locală, care a avut venituri de aproape 60 mld. lei, în scădere cu 3% faţă de anul precedent – prima scădere de după criza din 2009. Dacă impozitul pe venitul salarial scade de la 16% la 10% atunci, teoretic, bugetul pierde, pe coordonatele din 2016, 10 mld. lei (nu vorbim aici de ipoteza că ar creşte angajările etc.), iar administraţia locală, automat, pierde şi ea cam 7 miliarde de lei din veniturile certe. Un miliard de lei ar urma să piardă doar Primăria Generală a Municipiului Bucureşti. De aceea primarul general al Bucureştiului Gabriela Firea este vârful de lance al opoziţiei faţă de modificările Codului fiscal şi nu neapărat că ar avea ceva cu Liviu Dragnea, liderul PSD, sau cu premierul Mihai Tudose.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
Citeşte şi: TENSIUNI pe piaţa financiară.Mugur Isărescu încearcă să ţină în frâu dobânzile la leu., dar pe piaţa valutară euro a ajuns la 4,6 lei
Citeşte şi: Opt firme care formau un cartel pe piaţa bateriilor auto, bune de plată. La cât se ridică valoarea amenzilor date de Consiliul Concurenţei
Citeşte şi: Felix Stroe: Metrorex nu a cheltuit în 2016 banii pentru investiţii şi reparaţii. Execuţia bugetară actuală, la fel de slabă
Citeşte şi: Stroe reduce posturile din structura centrală a Ministerului Transporturilor „pentru că se taie frunza la câini” / Care e cel mai mare salariu din MT / Ce se va întâmpla la Tarom
Citeşte şi: BNR menţine dobânda-cheie la 1,75% pe an şi îngustează coridorul dintre facilităţile de dobânzi
Citeşte şi: PRINŢUL Alwaleed, arestat în Arabia Saudită, a pierdut peste un MILIARD de dolari în 48 de ore
Citeşte şi: Apartamentele s-au ieftinit în Bucureşti, dar s-au scumpit în restul ţării. De ce au scăzut preţurile / Capitala a recuperat cel mai puţin din declinul provocat de recesiune