Dependenţa de importuri de gaze naturale a României a crescut semnificativ în ultimii ani

Dependenţa de importuri de gaze naturale a României a crescut semnificativ în ultimii ani, procentul importurilor în consumul total crescând de la 2% în 2015 la 24% în 2019, evoluţia sa actuală indicând o tendinţă ascendentă viitoare, arată un raport al Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze.

367 afişări
Imaginea articolului Dependenţa de importuri de gaze naturale a României a crescut semnificativ în ultimii ani

Dependenţa de importuri de gaze naturale a României a crescut semnificativ în ultimii ani

Analiza „Contribuţia industriei de petrol şi gaze în economia românească” a fost realizată în decursul anului 2020 şi finalizată recent.

Scăderea producţiei interne de gaze şi creşterea cererii au condus la o creştere a raportului de dependenţă a gazelor (creşterea importurilor) de la aproape 2% în 2015 la peste 12% în 2018. Ulterior, în urma modificării disproporţionate a impozitării sectorului gazelor, creşterea poverii fiscale impusă de OUG 114/2018 a acţionat ca un factor de descurajare pentru producţia internă de gaze naturale. Acest lucru a dus la creşterea importurilor, creşterea raportului de dependenţă a gazelor la aproape 24% în 2019.

Gazele naturale par să aibă un potenţial mare de dezvoltare viitoare în România, cel puţin pentru următoarea decadă. Planurile de investiţii ale autorităţilor prevăd o extindere a infrastructurii de distribuţie şi transport a gazelor în următorii 6 ani. Acesta vizează creşterea ponderii gospodăriilor care sunt conectate la gaze naturale (astăzi aproximativ 35% din totalul gospodăriilor sunt conectate la reţeaua de gaze naturale) Cererea suplimentară ar putea veni din investiţiile planificate în centralele electrice pe gaz. Toate aceste proiecte ar trebui să facă obiectul unor evaluări economice.

Creşterea preconizată a cererii de gaze naturale, împreună cu îmbunătăţirea conectivităţii conductelor de gaze între ţări ar crea un cadru imediat pentru creşterea oportunităţilor de producţie internă de gaze. Ca atare, unul dintre obiectivele politicii
energetice ar trebui să fie depăşirea obstacolelor legislative, care ar putea face investiţiile în gaze naturale din Marea Neagră viabile din punct de vedere economic, promovând astfel dezvoltarea energiei şi sporind şi securitatea energetică.

Din 2008, consumul de gaze naturale a scăzut cu o rată anuală de aproape 1%, reflectând o combinaţie de factori, de la creşterea eficienţei energetice la structura în schimbare a economiei şi incertitudinea legislativă.

Între 2017-2019 companiile de petrol şi gaze chestionate au generat 1,8% din PIB, aproximativ jumătate din contribuţia întregului sector energetic. În comparaţie cu alte sectoare economice, impactul companiilor de petrol şi gaze chestionate se ridică la 72% din contribuţia sectorului de intermediere financiară şi asigurări în PIB sau 40% din contribuţia sectorului agricol în PIB sau 32% din contribuţia sectorului IT&C în PIB.

Impactul total al companiilor de petrol şi gaze chestionate în economie (incluzând efectele directe, indirecte şi induse) este semnificativ, reprezentând între 5,3% şi 5,9% din PIB în perioada 2017-2019.

Totalul impozitelor şi dividendelor plătite statului de companiile de petrol şi gaze chestionate au fost în medie de 16 miliarde lei pe an, echivalentul a 6% din veniturile actuale bugetare. Numai dividendele au fost în medie de 2 miliarde lei. pe an,
reprezentând 1,3% din veniturile fiscale bugetare.

Companiile de petrol şi gaze incluse în acest sondaj au plătit 10 miliarde lei în TVA şi accize pe combustibil în 2019. Acesta este echivalentul a 10,3% din veniturile bugetare încasate din TVA şi accize. Capacitatea companiilor de petrol şi gaze de a colecta atât TVA, cât şi accizele şi apoi de a le transfera la bugetul de stat este un punct forte, având în vedere că deficitul de colectare al TVA în România este în prezent de aproximativ 34%, cel mai mare din UE.

Investiţiile efectuate de companiile de petrol şi gaze chestionate sunt substanţiale, deoarece industria este intensivă în capital. În 2019, aceste companii au investit peste 6,7 miliarde lei, aproape dublu faţă de valoarea înregistrată în 2017. Aceste investiţii au reprezentat echivalentul a 16% din investiţiile din sectorul public în 2019.

Productivitatea muncii în petrol şi gaze este, în medie, de peste patru ori mai mare decât productivitatea medie a muncii în economie. Acest lucru explică într-o oarecare măsură, impactul indirect şi indus relativ mare pe care industria de petrol şi gaze îl are asupra economiei.

În perioada 2017-2019, în companiile chestionate din sectorul de petrol şi gaze lucrau peste 24.800 de angajaţi. Adică 0,5% din totalul ocupării din economie, sau mai mult de 25% din ocuparea cumulată în sectorul energetic.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici