Dezbateri publice la Guvern pentru facilitarea accesului lucrătorilor străini pe piața muncii din România

Dezbaterile au avut loc pe marginea proiectului OUG privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străini, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România, dar și modificarea și completarea unor legi din acest sector. 

”Prin acest proiect de ordonanță facilităm accesul antreprenorilor din România la forță de muncă din state terțe, în condițiile în care criza forței de muncă la nivel național este o realitate. Concret, ne-am propus să simplificăm și să reducem timpul mediu pentru procesarea unei solicitări de viză, care acum ajunge la 9 luni sau chiar un an. 

De asemenea, venim cu soluții în domeniul recrutării și plasării forței de muncă străine pentru ca toți operatorii economici implicați să respecte același set de reguli, să facă dovada profesionalismului și să ofere garanții atât statului român, cât și lucrătorului-străin.

Contingent de 90.000 de lucrători străini aprobat de Guvern pentru piața muncii în 2026

Prima reacție a specialiștilor în atragerea forței de muncă din străinătate după ce Guvernul a lansat un proiect de OUG pentru schimbarea legislației

 Este o necesitate ce derivă din realitate și din obligația statului de a preveni exploatarea, munca nedeclarată, migrația și șederea ilegală, traficul de persoane, în acord cu obligațiile constituționale, europene și internaționale”, a afirmat consilierul de stat Valentin Vătăjelu, președinte al Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România. 

În cadrul dezbaterii a fost analizată propuneri la următoarele aspecte ale proiectului:

• Crearea unei platforme unice care va gestiona „într-un mod transparent, sigur și digitalizat” accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România. Platforma se va numi: WorkinRomania.gov.ro. 

• Introducerea „Listei ocupațiilor deficitare”, aprobată și actualizată de două ori pe an, pe baza datelor ANOFM și INS, dar și a consultării cu partenerii sociali. Consultările pe această temă vor continua între Ministerul Muncii și reprezentanții sindicatelor și patronatelor.

• O altă schimbare care a fost analizată se referă la instituirea unui depozit financiar – un mecanism de protecție preventivă, obligatorie, care garantează acoperirea costurilor aferente repatrierii, sprijinului acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și executării amenzilor contravenționale aplicate agențiilor de plasare care nu își îndeplinesc obligațiile legale. 

• În cadrul dezbaterilor a mai fost analizată și standardizarea contactelor, precum cel dintre agenția de plasare și angajator, dar și contractul de plasare care va fi tipărit atât în limba română, cât și într-o altă limbă înțeleasă de lucrător. Standardizat va fi și contractul de muncă încheiat între angajatorul și lucrătorul străin. 

• O altă schimbare analizată vizează interzicerea solicitării de comisioane/taxe/garanții/depozite de la  lucrători, ele trebuind să fie suportate de angajatori, în conformitate cu standardele Organizației Internaționale a Muncii și OCDE.

Propunerile și argumentele prezentate vor fi analizate, iar rezultatele vor fi comunicate public pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului.

Potrivit datelor publicate de Guvern, în ultimii 10 ani, numărul de muncitori străini a crescut, de la 5.500 de muncitori în 2015 și 2016, până la 100.000 de muncitori, în perioada 2022-2025.

În acest an, Guvernul a aprobat un contingent  de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.