Gândul: De ce îi convine lui Bolojan creșterea inflației

Inflația a ajuns la aproape 10% în august 2025, prin comparație cu prețurile din aceeași lună a anului trecut.

Spre exemplu, veniturile fiscale ale statului român, adică cele din taxe și impozite, au fost de 292 mld. lei în 2024. Din acestea, încasările de TVA au însumat 120 mld. lei. În termeni practici, guvernul a încasat din această taxă 41% din totalul încasărilor din alte taxe și impozite: accize, impozit pe venit, pe profit, taxe pe proprietate etc.

Orice leu în plus este binevenit la bugetul de stat, în condițiile în care este o mare provocare pentru guvernul Ilie Bolojan să închidă bugetul cu un deficit de 8,3% din PIB, cât este înțelegerea actuală cu Comisia Europeană. De ținta de 3% din PIB, care este asumată prin tratatele de aderare la Uniunea Europeană, nici nu mai poate fi vorba.

Căt încasează statul din creșterea prețurilor

Spre exemplu, să luăm un produs care costă 100 de lei. O creștere a prețului, adică a inflației, de 10% înseamnă că noul preț va fi de 110 lei. La 100 de lei, guvernul încasa TVA 21 de lei. La un preț de 110 lei, guvernul va încasa 23 de lei. Doi lei nu înseamnă mult la scara unei vânzări de 110 lei. Dar la scara unei vânzări de 100 miliarde de lei, 2 miliarde de lei nu mai înseamnă mărunțiș.

Acum, totalul vânzărilor tuturor companiilor din România este estimat la 600 mld. lei în România în 2024. Ca exercițiu jurnalistic, fără a avea pretenția unei analize exacte – luând în considerare doar inflația prețurilor de consum și nu și inflația industrială – creșterea de prețuri de 10% din august 2025 ar însemna încasări mai bune la buget de 10-12 mld. lei pe tot anul 2025.

Altfel spus, guvernul Bolojan ar putea încasa numai din creșterea de prețuri un plus de 10 miliarde de lei la buget în 12 luni, adică 2 mld. euro, echivalentul a 0,5% din PIB.

Care este prognoza pe termen scurt

„Prognoza de inflaţie? Avem o >, în septembrie probabil vom avea un vârf al inflaţiei, iar spre finalul anului viitor vom intra în ţintă. 8,8% este noua prognoză de inflaţie a BNR pentru decembrie 2025, posibil 9%. La nivelul variaţiei anuale a inflației, efectul direct al măsurilor fiscale dispare după patru trimestre de la implementare, determinând o scădere bruscă a inflaţiei anuale în T3/2026, când vor predomina influenţele dezinflaţioniste deja acumulate de la nivelul cererii, induse de pachetul fiscal”, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Cu alte cuvinte, ceea ce spune guvernatorul BNR este: prețurile vor continua să crească până spre finalul anului și efectul în inflația al măsurilor fiscale ale guvernului Bolojan se va disipa abia peste un an, mai scrie Gândul.

Analiștii financiari spun clar: creșterea prețurilor din august a venit ca urmare a creșterii TVA din august. Pe de altă parte, vârful inflației încă nu a fost atins.

„Presiunile asupra prețurilor au crescut semnificativ în august, întrucât inflația a ajuns la 9,9% (iulie: 7,8%), depășind ușor prognoza noastră de 9,8% și consensul pieței, de 9,4%. Impactul transferului TVA a fost destul de vizibil în date, iar presiunea generalizată asupra inflației din sectorul serviciilor a ieșit în mod special în evidență. Estimăm un IPC de 9,6% la sfârșitul anului”, scrie analistul ING Ștefan Posea, într-o notă adresată investitorilor.

Părerea economiștilor

Economiștii Erste, proprietarul BCR, a doua cea mai mare bancă din România, spun de asemenea că majorările de TVA din august au avut un efect decisiv asupra inflației.

„Un factor cheie (pentru inflație – n. red.) în această lună a fost creșterea atât a TVA-ului, cât și a accizelor și măsura în care aceste majorări au fost transferate către consumatori. Datele sugerează un efect de transfer al creșterii TVA mai ridicat decât se anticipase, estimat la 80-90%, comparativ cu presupunerea noastră anterioară de 60-70%, care se baza pe modele istorice”, scriu analiștii Erste.

Nu este clar în acest moment cât mai crește inflația și când va începe să scadă. Cert este, însă, că pentru omul de rând inflația înseamnă scăderea puterii de cumpărare. Pentru guvern, însă, creșterea prețurilor înseamnă mai multe încasări la bugetul de stat.