Geci de lucru pentru sezonul rece, ce scrie pe etichetă și ce contează la probă (P)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

O geacă bună de lucru nu e neapărat cea mai groasă. E cea făcută pentru condițiile în care lucrezi, și asta se poate verifica înainte de cumpărare, pe etichetă și la probă.

Unde lucrezi decide ce geacă îți trebuie

Întrebarea de la care pornește alegerea e simplă. Stai toată ziua afară sau intri și ieși dintr-o hală încălzită? Lucrezi pe loc sau te miști mult? Ești lângă drum, lângă utilaje sau lângă o sursă de scântei?

Pentru cine intră și iese des, o geacă foarte groasă devine repede o problemă, pentru că transpiri înăuntru și apoi îți e frig afară. Aici funcționează mai bine o geacă softshell sau un model 3 în 1, cu căptușeala detașabilă, care se poate purta separat. Pentru cine stă ore întregi în frig și vânt, fără pauze la cald, are sens o geacă de iarnă izolată, cu glugă și manșete care se strâng.

Primele semne de răceală: ce putem face pentru a ne susține organismul în sezonul rece (P)

5 perechi de pantaloni călduroși pentru toamna și iarna 2026/2027: clasamentul materialelor care țin de cald (P)

În oferta de geci de lucru se găsesc toate aceste variante, de la modele ușoare de tranziție până la cele de iarnă, reflectorizante sau rezistente la flacără. Diferența dintre ele nu se vede întotdeauna din fotografie, dar se vede din standardele trecute pe etichetă.

Ce înseamnă standardele de pe etichetă

Aproape orice geacă de lucru serioasă poartă mențiunea EN ISO 13688. Este standardul cu cerințele generale pentru îmbrăcămintea de protecție, adică mărimi, ergonomie, materiale care nu dăunează pielii și marcare. Singur, nu spune nimic despre frig sau ploaie. Pentru asta există standarde separate.

• EN 342 se referă la protecția împotriva frigului, pentru medii sub minus 5 °C. Pe etichetă apare valoarea izolației termice și clasa de permeabilitate la aer.
• EN 14058 este pentru medii răcoroase, peste minus 5 °C, cum ar fi lucrul în depozite reci sau în exterior toamna.
• EN 343 privește protecția la ploaie. Prima cifră arată rezistența la pătrunderea apei, a doua respirabilitatea, fiecare pe o scară de la 1 la 4. O geacă cu 4 la apă și 1 la respirabilitate te ține uscat de ploaie, dar te udă din interior la efort.
• EN ISO 20471 este standardul pentru vizibilitate ridicată. Clasa 3 e cea mai înaltă și se cere de obicei lângă trafic rutier sau feroviar.
• EN ISO 11612 apare la gecile pentru sudori și pentru munca lângă flacără sau stropi de metal topit.

Merită știut și că nu orice haină de lucru este echipament de protecție în sens legal. Hotărârea Guvernului nr. 1048/2006, care stabilește cerințele minime pentru utilizarea echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă, exclude explicit îmbrăcămintea de lucru și uniformele obișnuite care nu sunt proiectate special pentru protecție. Dacă riscul de la locul de muncă e frigul extrem sau traficul, o geacă simplă, fără standardul potrivit, nu rezolvă problema, oricât de călduroasă ar părea.

Proba se face în mișcare, nu în fața oglinzii

O geacă de lucru se încearcă așa cum vei lucra în ea. Ridică mâinile deasupra capului și verifică dacă spatele rămâne acoperit. Aplecă-te ca și cum ai lua ceva de jos. Încrucișează brațele în față și vezi dacă te strânge la umeri.

Mărimea se alege cu straturile pe dedesubt. Dacă iarna porți hanorac sau lenjerie termică, la probă trebuie să le ai pe tine, altfel geaca va fi prea strâmtă în ianuarie. Același lucru îl cere și legea, care spune că echipamentul trebuie să se potrivească corect persoanei care îl poartă.

Câteva detalii care fac diferența după o săptămână de purtat:

• manșetele cu velcro sau elastic, care nu lasă aerul rece să urce pe braț;
• partea din spate mai lungă, care acoperă zona lombară când te apleci;
• fermoarul cu clapă peste el, care oprește vântul;
• gluga reglabilă, mai ales dacă trebuie să încapă sub sau peste cască;
• buzunarele pe care le poți deschide și cu mănuși.

Întreținerea îi decide durata de viață

O geacă de lucru se spală după instrucțiunile de pe etichetă, nu după obișnuința de acasă. Balsamul de rufe poate afecta membranele impermeabile și benzile reflectorizante. La gecile cu vizibilitate ridicată, eticheta indică de obicei și numărul maxim de spălări după care materialul își păstrează proprietățile, iar după acest prag geaca trebuie înlocuită, chiar dacă arată încă bine.

Gecile impermeabile își pierd în timp tratamentul de suprafață, iar apa nu mai alunecă pe material, ci intră în țesătură. Există produse de reimpregnare, dar dacă geaca s-a rupt la cusături sau membrana s-a dezlipit, reparația nu mai are rost.

La locul de muncă, echipamentul individual de protecție se distribuie gratuit de angajator, care trebuie să asigure și întreținerea și înlocuirea lui. Merită spus din timp dacă geaca primită nu corespunde condițiilor reale de lucru, pentru că un model ales pentru birou nu ține pe schela din decembrie.

Geaca nu lucrează singură

Chiar și cea mai bună geacă își pierde rostul dacă restul echipamentului nu se potrivește. Pantalonii de iarnă, mănușile, căciula de sub cască și încălțămintea izolată trebuie gândite împreună, ca un singur sistem. Dacă mâinile sau picioarele îngheață, corpul tot va pierde căldură, oricât de bine izolat ar fi trunchiul.

Toate aceste piese se pot alege dintr-un singur magazin de echipamente de protecție, inclusiv în variante pentru femei, iar așa e mai ușor de verificat dacă standardele și mărimile se potrivesc între ele.

Întrebări frecvente

Ce diferență este între o geacă softshell și una de iarnă izolată?

Softshell-ul e mai subțire, elastic și respirabil, potrivit pentru mișcare și pentru temperaturi moderate. Geaca de iarnă are un strat izolator gros și e făcută pentru ore întregi petrecute în frig, cu efort mai redus.

Ce înseamnă cifrele de la EN 343?

Prima cifră arată cât de bine oprește geaca apa, a doua cât de bine lasă transpirația să iasă. Ambele merg de la 1 la 4, iar 4 este cel mai bun nivel.

Pot folosi o geacă reflectorizantă și ca geacă de iarnă?

Da, dacă are pe etichetă atât EN ISO 20471, cât și un standard pentru frig, de exemplu EN 342. Multe modele de iarnă reflectorizante le au pe amândouă.