Grapini: Brandul turistic nu şi-a atins scopul. Dracula s-a întipărit mai mult în mintea străinilor

"Brandul sectorial de turism a fost achiziţionat cu nişte bani, şi nu puţini. El nu mai poate fi schimbat. Brandul nu şi-a atins scopul şi eu vă spun acum din ultimele şase luni, cât am umblat prin alte ţări. Toate întrebările care mi s-au pus au fost de ce acest brand. E un bun cumpărat, nu-l putem arunca la coş, dar cu banii pe care îi mai avem acum pe promovare să facem branduri subsectoriale", a spus Grapini.

Ea a afirmat că brandul turistic, care are ca element vizual frunza, nu a promovat întreg potenţialul României.

"Noi suntem acum într-un studiu de evaluare. Ce oferim noi prin brandul ăla? Deşi n-a fost finalizat ca un brand, Dracula s-a întipărit în mintea străinilor mult mai mult decât un brand greu plătit", a adăugat Grapini.

Ea a arătat că brandul nu a reuşit să se impună în lume şi acest lucru se poate observa din numărul de intrări ale turiştilor străini în România şi din gradul de cunoştere a brandului în alte ţări.

"La târgul de turism de la Berlin toată lumea mă întreba de Dracula", a menţionat ministrul.

Grapini a discutat cu Ilie Năstase şi cu Gabriela Szabo, care au acceptat să promoveze România în străinătate. Cu ajutorul studenţilor, ministrul delegat pentru IMM şi Turism vrea să creeze branduri ale unor segmente din turism.

"Am adresat o scrisoare Facultăţii de Artă să facă o competiţie cu studenţii pe branduri pe direcţiile pe care eu le consider strategice pentru turismul din România. Pentru toate acestea studenţii sunt puşi la treabă, o să facem o competiţie şi o să dăm nişte premii", a explicat ea.

Brandul turistic al României a fost lansat în anul 2010. În perioada 2010-2012, pentru crearea şi promovarea brandului turistic al României s-au cheltuit peste 56 de milioane de lei (13 milioane de euro), bani provenind din fonduri europene.

Hotelurile din România sunt pe penultimul loc în Europa după gradul de ocupare în timpul verii şi deţine detaşat ultima poziţie în clasamentul privind ponderea străinilor în totalul turiştilor, cauzele fiind fluxul slab de turişti de afaceri, imaginea externă proastă, tarifele mari şi evaziunea.