Isărescu: Inflaţia, influenţată de evoluţia deficitului de cont curent, noului indice IRCC asupra creditării şi factorii externi

Principalele incertitudini asociate perspectivei inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, iar evoluţia deficitului de cont curent este preocupantă, alături de impactul noului indice IRCC asupra creditării, a declarat luni Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

561 afişări
Imaginea articolului Isărescu: Inflaţia, influenţată de evoluţia deficitului de cont curent, noului indice IRCC asupra creditării şi factorii externi

Isărescu: Inflaţia, influenţată de evoluţia deficitului de cont curent, noului indice IRCC asupra creditării şi factorii externi

„Totodată proliferează semnele de deteriorare a economiei zonei euro şi a celei globale şi sporesc incertitudinile asociate perspectivelor acestora, mai cu seamă în contextul războiului comercial şi al Brexit. Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”, a declarat Isărescu la finalul şedinţei Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.

În şedinţa de luni Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Isărescu a remarcat că rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna iunie până la 3,8 la sută, de la 4,1 la sută în luna mai, uşor sub nivelul prognozat, dar deasupra intervalului de variaţie al ţintei. Evoluţia s-a datorat scăderii consistente a preţurilor legumelor şi combustibililor. Comparativ cu finalul trimestrului I, când s-a situat la 4,03 la sută, rata anuală a inflaţiei s-a redus exclusiv datorită evoluţiei din iunie. Descreşterea în raport cu luna martie a fost determinată integral de componentele exogene ale IPC, în principal de dinamica preţului combustibililor.

În schimb, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) şi-a accelerat creşterea de la 2,7 la sută în martie la 3,3 la sută în iunie. Pe lângă influenţele noii taxe din sectorul telecomunicaţiilor şi ale creşterii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare, avansul evidenţiază presiuni inflaţioniste în creştere pe partea cererii şi a costurilor salariale, alături de ajustările în sens ascendent ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă până la 4,1 la sută în luna iunie, de la 4,2 la sută în luna mai 2019, iar rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a redus până la nivelul de 4,0 la sută, de la nivelul de 4,1 la sută înregistrat între decembrie 2018 şi mai 2019.

Noile date statistice confirmă accelerarea creşterii economice în trimestrul I 2019 la 5 la sută, de la 4,1 la sută în intervalul anterior. Pe partea cererii, consumul final a continuat să reprezinte principalul determinant al creşterii economice (4,5 puncte procentuale), urmat de variaţia stocurilor (2,4 puncte procentuale), şi apoi de formarea brută de capital fix cu o contribuţie pozitivă uşor diminuată faţă de varianta anterioară (0,6 puncte procentuale). În schimb, exportul net şi-a redus aportul negativ la evoluţia PIB, pe fondul revizuirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor şi cea a importurilor de bunuri şi servicii.

Cele mai recente date statistice arată o temperare a dinamicii anuale a deficitului balanţei de bunuri şi servicii în primele două luni ale trimestrului II, dar şi o accelerare a adâncirii în termeni anuali a deficitului de cont curent, pe fondul deteriorării balanţei veniturilor secundare.

În acelaşi interval se evidenţiază evoluţii mixte în sfera consumului, investiţiilor şi producţiei: continuarea creşterii robuste, chiar dacă uşor încetinită a activităţii în comerţul cu amănuntul şi servicii, precum şi menţinerea la niveluri ridicate a activităţii în sectorul construcţii, dar şi prelungirea creşterii lente a producţiei industriale, mai cu seamă a celei prelucrătoare.

Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit uşor în iunie 2019, la 7,1 la sută de la de 7,7 la sută în trimestrul I, în condiţiile continuării temperării dinamicii componentei în lei, care a rămas însă solidă. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s a majorat la 66,6 la sută (maximul perioadei post iunie 1996).

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici