Mihnea Costoiu: România poate deveni un pol regional de tehnologie și inovație dacă susținem consecvent cercetarea

„În 2025 mediul privat triplează investițiile în cercetare și ajung la același nivel cu finanțarea publică. Care este soluția noastră? Investim sau tăiem din cheltuieli? Un subiect de maximă actualitate despre care se discută prea puțin în ultimele zile este realizarea bugetului educației și cercetării pentru anul 2026. Mulți oameni ignoră acest subiect, pentru că se gândesc că este vorba despre efecte care se vor produce peste următorii 10 ani. Greșit. Discuțiile din aceste zile vor influența direct și imediat numărul locurilor de muncă bine plătite din România anului 2026 și următorii ani”, a scris Mihnea Costoiu pe pagina de Facebook.

Investițiile private, aproape de nivelul finanțării publice

Rectorul Universității Politehnica București pune accent pe evoluția investițiilor private în cercetare-dezvoltare și pe apropierea acestora de nivelul finanțării publice.

Dan Șucu, Concordia: Povestea de succes a României poate să intre în pericol dacă cheltuirea banului public se face iresponsabil. Planul propus de confederația patronală

„În 2025, investițiile private în sectorul de cercetare-dezvoltare din România au crescut de aproape trei ori comparativ cu anul anterior, 2024. Bugetul investit de mediul privat în cercetarea din țară a ajuns la peste 1,6 miliarde de lei. Adică o cifră aproape egală cu bugetul de 1,7 miliarde de lei asigurat de stat. Este o realizare extraordinară care arată că România se dezvoltă într-o direcție clară. Nu în viitor, ci în timp ce citiți aceste rânduri”, a precizat rectorul UPB.

Costoiu explică această creștere prin eforturi ale mediului privat și universitar, făcute „în fața unui scepticism” acumulat în timp, și amintește măsuri care, în opinia sa, au adus predictibilitate pentru proiecte pe termen lung.

„Cum s-a ajuns aici? Mulți oameni din mediul privat și universitar au depus un efort imens în fața unui scepticism care a dominat de-a lungul deceniilor. Personal, am crezut în această realitate încă din 2014, când am inițiat modificarea legislativă cu privire la facilitățile fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare și am insistat pentru simplificarea administrativă. Această predictibilitate a încurajat companiile să își asume proiecte de cercetare pe termen lung, iar rezultatele se văd astăzi în cifre concrete: 2023: peste 200 milioane lei; 2024: peste 540 milioane lei; 2025: peste 1.600 milioane lei”, a notat Costoiu.

Rectorul susține că, în unele domenii, investițiile private au ajuns să fie principala sursă de finanțare a inovării și că această direcție ar trebui consolidată, nu întreruptă prin reduceri.

Mihnea Costoiu: România poate deveni un pol regional de tehnologie și inovație

„În multe domenii, investițiile private în cercetare-dezvoltare reprezintă principala sursă de finanțare a inovării, adică depășesc finanțarea publică. Este o direcție pe care trebuie să o susținem consecvent”, a scris Mihnea Costoiu.

„Vreau ca acest mesaj să fie clar. Nu vorbim despre domenii pur teoretice, sau despre câteva proiecte restrânse care pot avea loc în viitorul îndepărtat. Vorbim despre formarea de specialiști în domenii de interes, ACUM. Vorbim despre locuri de muncă bine plătite, ACUM. Vorbim despre a avea o prezență în domenii despre care poate ați auzit câte ceva: IT, inteligență artificială, securitate cibernetică, tehnologii în industria automotive, tehnologii în sănătate, tranziție verde, microelectronică și multe altele. Toate acestea sunt domenii în care un număr mare de proiecte sunt realizate deja în parteneriat între companii și universități sau institute de cercetare. Mediul de afaceri a transmis un semnal clar: România poate deveni un pol regional de tehnologie și inovație dacă susținem consecvent cercetarea și parteneriatele cu universitățile. Când discutăm despre buget, este important să înțelegem că fiecare leu investit în universități și cercetare se întoarce în performanța industriei din țară, în locuri de muncă bine plătite, în competitivitate economică și în capacitatea noastră de a crea noi inițiative economice. Nu în anii viitori, ci începând din acest an”, a  subliniat acesta.

„Banii privați nu pot face totul singuri”

Totodată, rectorul Politehnicii afirmă că investițiile private nu pot acoperi singure nevoile sistemului, invocând infrastructura publică, laboratoarele universitare, resursa umană și transferul tehnologic, fără de care „potențialul” finanțării private ar putea rămâne nevalorificat.

„De aceea, este vital să înțelegem un lucru: banii privați nu pot face totul singuri. Investițiile private au nevoie de infrastructură publică modernă. Fără laboratoare performante în universități, fără o resursă umană înalt calificată și fără mecanisme clare de transfer tehnologic, potențialul acestor 1,6 miliarde de lei riscă să fie subutilizat”, a mai spus Mihnea Costoiu.

În final, rectorul cere ca bugetul pe 2026 să urmărească „alinierea” efortului public cu dinamica mediului privat.

„Soluția pentru bugetul anului 2026 nu este tăierea, ci alinierea efortului statului cu dinamica investițiilor private. Trebuie să continuăm consolidarea parteneriatelor dintre companii și universități și să stimulăm investițiile pe termen lung în infrastructura de cercetare. Este momentul să susținem domeniile de interes, nu doar să le tăiem finanțarea”, a conchis Costoiu.