Mii de români trăiesc încă în locuințe fără curent, în zone izolate și greu accesibile. Cât ar costa electrificarea tuturor caselor din România

Nea Costel, un localnic singur în vârstă de 66 de ani dintr-un cătun izolat din Munții Siriului din județul Buzău, a rămas fără casă în ultima zi a anului trecut, când a fost mistuită de flăcări. A fost ajutat de comunitate să aibă un acoperiș deasupra capului, doar că, fiind departe de ultimul stâlp de electricitate, nu avea lumină decât de la lumânare sau de la baterii pe care și le încărca la soare. „Acum am curent, am și un panou mic, pentru gardul electric pentru urs, dar mi-e frică să-l pun. Și de la panourile mari am curent de 220 în casă, dar mi-a promis cineva și nu mi-a adus un de-ala de cântă (aparat radio – n.r.) în priză, că am priză”, povestește Constantin Anghel.

Nici vechea casă bătrânească a lui nea Gheorghe, extinsă pentru a crește aici oi, porci, găini, aflată și mai sus pe munte într-o zonă greu accesibilă, nu a fost racordată niciodată la rețeaua de distribuție de energie electrică. Acum vreo doi, trei ani i-a fost montat un mic panou printr-un proiect finanțat cu fonduri norvegiene, cu putere mică raportată la gospodărie. „Până să avem panouri, aveam lampă, lanternă, felinar, lampă pe gaz, după care nu mai găseam nici gaz, pe motorină”, spune Gheorghe Trică, în vârstă de 71 de ani.

Cele două gospodării sunt doar două din cele câteva mii identificate drept vulnerabille, dar care au avut șansa să fi incluse în proiectul proiectului „Energie pentru Viață”, derulat de Asociația Energia Inteligentă.

Ce este energia ”fantomă”? Explicația consumului ascuns de energie electrică din propriile case

Nicușor Dan: Energia electrică o să fie tot mai importantă iar inteligența artificială va avea o pondere pe măsură

De la panouri la întrerupătoare

Cele două case au fost incluse în a zecea etapă a proiectului finanțat, cu multe eforturi, din donațiile și sponsorizările obținute de asociație. În această fază, finalizată în a doua parte a lunii mai, au fost electrificate prin montarea de panouri fotovoltaice, 11 gospodării izolate, situate în cătunele Gura Mili și Bontu Sec, aparținând comunei Siriu și Groapa Ceciliei, Mățara și Aluniș din comuna Colți, județul Buzău, care nu au fost niciodată conectate la rețeaua de energie electrică și care nu aveau șanse reale de a primi energie în viitorul apropiat. Pentru toți aceștia, cea mai la îndemână soluție o reprezintă sistemele fotovoltaice – care le pot asigura energia gratuită a soarelui.

„A zecea ediția a proiectului Energie pentru viață a plecat de la ideea de a ajuta două comunități, comuna Siriu, respectiv comuna Colți. În comuna Siriu au existat două cătune pe care le-am electrificat, în comuna Colți, un singur cătun, care este izolat, undeva la 7 kilometri de orice drum public. Accesul se face doar pe un drum de pământ, un drum de de căruță. Trăiesc acolo undeva la nouă persoane în total în patru gospodării, cel mai tânăr locuitor are 60 de ani, între 60 și 80 de ani e media de vârstă. Oamenii ajung doar pe jos sau cu căruța aici, accesul este foarte dificil a fost accesul pe valea asta, o vale în care drumurile sunt dintr-un un sol argilos foarte alunecos. Ultimele două case le-am montat pe o ploaie torențială extrem de mare”, a povestit Dumitru Chisăliță, membru, fost președinte al AEI, într-o deplasare cu un grup de jurnaliști de specialitate în Munții Siriului din județul Buzău.

Fiecare casă are acum montat un sistem individual compus din patru panouri care însumează 1,2 kilowați, stocare pe patru kilowați cu reducerea unui kilowat din invertor, invertor off-grid și toată instalația interioară, pentru că toate aceste case nu au instalații interioare, astfel că voluntarii asociației au cablat toate casele, au montat corpuri de iluminat, tablou de siguranță, echipamente de aprindere, întrerupătoare.

Fără curent, dar cu potențial turistic

Casele au fost identificate împreună cu conducerea administrației locale, care a încercat să includă cât mai multe gospodării neelectrificate în proiectele derulate în zonă, fie de Administrația Fondului pentru Mediu, fie cu fonduri norvegiene. „Inițial am am avut undeva la vreo 60 și ceva de 68 cred de construcții neelectrificate, printre care erau proprietari băștinași și oamenii care na aveau și copii și bătrâni erau acolo. Erau case de vacanță sau pensiuni în cele 68”, spune Constantin Dragoș Voicu, actual primar al localității Siriu, viceprimar încă din 2012.

Trecând de provocările racordării caselor la rețeaua de energie electrică, această zonă are un potențial turistic fantastic, atât pentru turismul de aventură, cât și pentru grupurile de team-building, în munții din preajma lacului de acumulare și barajul de la Siriu, o premieră europeană la momentul construirii, ridicat pentru echilibrarea sistemului energetic național.

Printre obiectivele naturale inedite sunt Cascada Pruncea, la o aruncătură de băț de drumul național, Lacul Vulturilor, la o altitudine de peste 1.400 de metri lângă culmea Mălaia, „Babele” de la Olmeți sau Complexul precreștin de la Bozioru. Demne de vizitat la Colți sunt Muzeul Chihlimbarului, unicat, cu exponate extrase din minele din apropiere, și Casa Lila, cu atelierele și rezidențele de olărit.

Câte case nu au curent în România

Împreună cu cele 11 gospodării, bilanțul familiilor ajutate în ultimii 5 ani de Asociația Energia Inteligentă pentru a putea aprinde un bec în casă 71 de imobile, aflată în 35 de cătune izolate din opt județe ale României.

Demersul organizației este departe de a putea acoperi toate gospodăriile fără curent. Conform „Registrului Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică din România” (RENGEER) care cuprinde inventarierea locuințelor neracordate la rețeaua de energie electrică din România, în județul Buzău existau, la momentul lansării sale, în aprilie 2024, 55 de locuințe fără electricitate.

Registrul a fost elaborat de AEI cu sprijinul Ministerului Energiei drept un instrument de măsurare a gradului de sărăcie energetică extremă din România și un pas important spre eradicarea acestui fenomen deoarece constituie baza de pornire atât pentru elaborarea de politici publice privind reducerea sărăciei energetice extreme din țara noastră, cât și pentru întreprinderea unor acțiuni de reducere efectivă a acestui fenomen precum proiectul „Energie pentru viață”, potrivit asociției.

RENGEER, publicat în aprilie 2024, a identificat 5.494 de gospodării fără energie electrică, locuite de 11.611 de persoane, dintre care 4.777 sunt minori.

• Din totalul caselor fără energie electrică, cele mai multe, 87%, nu au cadastru ceea ce face dificilă abordarea instituțională a rezolvării acestei probleme.
• Mai mult, 64% din persoanele care locuiesc în case fără energie electrică au venituri estimate sub venitul minim per persoană și gospodărie în România, ceea ce ar face dificilă plata energiei electrice consumată.
• De asemenea, în 53% din cazuri accesul la imobilele fără energie electrică este dificil, iar pentru 10% nu există drumuri de acces.
• Județele în care AEI a adus lumină prin montaea de panouri fotovoltaice sunt Alba, Harghita, Vrancea, Bistrița Năsăud, Cluj, Mureș, Hunedoara, Buzău, însă nevoile sunt mult mai mari.
• Așa cum arată harta României fără lumină, realizată de Asociația Energia Inteligentă, doar în județul Satu Mare există 585 de locuințe fără electricitate. Urmează în top Bistrița-Năsăud (543 de locuințe), Harghita (468), Covasna (365) și Suceava (358).

„Pentru guvernanți, aceste cifre pot părea simple statistici. În realitate, fiecare număr ascunde tot atâtea povești dure de viață: copii din mediul rural care învață la lumina lumânării și nu pot folosi un laptop în era digitalizării; familii care nu au frigider, radio, televizor sau acces la internet; oameni care nu își pot încărca telefonul pentru a apela la servicii de urgență precum ambulanța; bătrâni care trăiesc fără posibilitatea de a folosi aparate medicale de bază”, spun oficialii AEI.

Nicio sponsorizare primită în 2025

Ultimele gospodării au fost electrificate din puținii bani rămași din donațiile din anii trecuți, donații care s-au oprit în ultimele luni.

„Din păcate, anul acesta nu am primit absolut nicio sponsorizare. Din păcate, nu a existat niciun fond, de nicio culoare – PNRR, norvegian, elvețian – absolut nimic pe linia asta. Pur și simplu au fost niște resturi sau, dacă vreți, niște economii, ca să fiu mai corect, pe care le-am adunat și am ținut să nu încheiem anul ăsta fără nicio nicio etapă”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Nu au fost de bun augur pentru proiect nici planul de reduceri ale cheltuielilor de protocol și pentru sponsorizări, anunțate începând de acum câteva luni, în mandatul fostului ministrul al Energiei, Sebastian Burduja, a admis Dumitru Chisăliță, la întrebarea reporterului Mediafax.

„Parteneriatul cu Ministerul Energiei există, problema este că nu mai zice nimeni nimic. Chiar dacă odată cu schimbarea ministrului s-au făcut demersurile de către președintele în funcție al AEI, eu vorbesc doar din calitate de membru, nu a existat o reacție pe linia asta”, a spus Dumitru Chisăliță.

În acest moment, lipsa finanțărilor pune în pericol proiectul AEI, a confirmat Monica David, actual președinte al Asociației Energia Inteligentă, coordonatorul proiectui „Energie pentru Viață”.

„Având în vedere că energie pentru piață este un proiect susținut doar din sponsorizări, deci practic prin susținerea societății civile, a companiilor, da, în condițiile în care aceste această linie de finanțare s-ar închide, cu siguranță și proiectul ar trebui stopat. Nu sunt foarte multe inițiative de genul ăsta în România și cumva sponsori le sunt singura șansă în momentul de față pentru cei care nu au energie electrică să aibă puțină normalitate în casele lor. Aanul ăsta a fost un an destul de dificil în general pentru ONG-uri, pentru că foarte multe companii au intrat cumva în zonă de conservare, dacă o pot numi așa, au fost mult mai atente cu bugetele, au existat și reduceri de bugete în foarte multe companii și atunci, da, este un an în care ONG-urile au avut de de suferit”, a declarat Monica David, miercuri, în cursul vizitei din munții Buzăului.

Costurile electrificării

Într-o analiză transmisă joi, Asociația Energia Inteligentă trag un nou semnal de alarmă privind sărăcia energetică în care trăiesc mii de români, care nici măcar nu se încadrează în criteriile de eligibilitate ale unor scheme de ajutor. Mai mult, organizația a calculat cât ar costa electrificarea tuturor gospodăriilor și reclamă lipsa programelor m Între două lumi

Uniunea Europeană tratează accesul la energie nu doar ca pe o chestiune economică, ci ca pe un drept fundamental al cetățenilor. În viziunea europeană, lupta împotriva sărăciei energetice este o prioritate, iar statele membre au obligația să adopte politici care să asigure echitatea socială, astfel încât beneficiile tranziției verzi să ajungă inclusiv la cei mai vulnerabili. Prin Pactul Verde European (Green Deal) și strategia REPowerEU, Bruxelles-ul a stabilit obiective clare: o tranziție către o energie curată și accesibilă pentru toți și asigurarea că nimeni nu este lăsat în urmă („Leave no one behind”).

Potrivit acestora, inclusiv prin viitorul Pachet de Energie pentru Cetățeni care va fi lansat în curând de Comisia Europeană, Executivul de la Bruxelles subliniază că „o tranziție energetică justă îi implică și îi sprijină pe toți cetățenii, indiferent unde locuiesc sau cât câștigă”.

Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat în comun de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017, și Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU, adoptate în 2015, includ energia printre serviciile esențiale pe care toată lumea are dreptul de a le accesa. „Pentru persoanele aflate într-o situație dificilă, trebuie să existe un sprijin pentru accesul la aceste servicii”, se menționează în Recomandarea Comisiei Europene din 20 octombrie 2023 privind sărăcia energetică.

„Leave no one behind” (Să nu lăsăm pe nimeni în urmă) este principiul central al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU și al ODD. Acesta exprimă angajamentul tuturor statelor membre ONU, inclusiv al României, de a pune capăt sărăciei extreme, de a elimina discriminarea și excluderea și de a reduce inegalitățile, asigurând ca eforturile de dezvoltare să ajungă la toți oamenii – în special la cei mai vulnerabili și mai marginalizați.

„Multe dintre barierele cu care se confruntă oamenii în accesarea serviciilor, resurselor și a șanselor egale nu sunt simple accidente ale sorții sau consecința lipsei de resurse. Ele sunt adesea rezultatul unor legi, politici și practici sociale discriminatorii, care împing anumite grupuri din ce în ce mai în urmă”, a arătat Grupul pentru Dezvoltare Durabilă al ONU (UNSDG), citat de oficialii AEI.

Ce prevede strategia energetică

Reprezentanții organizației susțin că în România, lipsa accesului la electricitate pentru mii de gospodării nu ține doar de geografie sau resurse, ci de eșecul politicilor publice și de indiferența socială care lasă aceste comunități mereu în urmă.

„Astfel, în mai bine de trei decenii, România a lansat mai multe programe naționale de electrificare, dar niciunul nu a fost dus la bun sfârșit. Lipsa de continuitate politică, birocrația și incoerența legislativă au condamnat la stagnare un proces care ar fi trebuit să fie o prioritate națională”, au transmis aceștia, făcând o cronologie a proiectelor:

• Primul program coerent a fost aprobat în 2007. Programul nu a funcționat însă, din lipsa unor pârghii administrative, financiare și juridice.
• Cinci ani mai târziu, în 2012, Guvernul a propus un nou Program Național de Electrificare pentru perioada 2013–2016, dar proiectul nu a fost adoptat, iar agenția responsabilă a fost desființată la finalul aceluiași an.
• nouă încercare a venit în 2016, sub forma programului „Prima Lumină”, inițiat de Guvernul Cioloș și însoțit de un memorandum cu Norvegia pentru electrificarea a 10.000 de case. Schimbarea guvernării a blocat și acest proiect.
• În 2019, Guvernul a lansat programul „Sisteme fotovoltaice pentru gospodării izolate”, care prevedea instalarea de panouri solare de 3 kW la aproximativ 7.100 de locuințe aflate la peste 2 km de rețea. Statul oferea o finanțare nerambursabilă de 25.000 de lei pentru fiecare gospodărie, însă programul s-a dovedit un eșec încă din primele etape, din cauza ghidului de finanțare prost conceput și a condițiilor birocratice greu de îndeplinit de către primăriile mici sau de către familiile vizate.
• Strategia energetică a României 2025 – 2035 recunoaște problema, arătând că 7.500 de locuințe (din care 4.700 locuite permanent) nu sunt conectate la rețeaua de energie electrică. Motivele sunt complexe – de la sărăcie și costuri prohibitive, la distanța mare față de rețea, lipsa actelor de proprietate sau prevalența locuirii informale. Strategia stabilește obiectivul ca, până în 2035, toate gospodăriile și întreprinderile să aibă acces la electricitate. Pentru aceasta, se propune adoptarea unor soluții descentralizate: micro-rețele, generare distribuită și comunități energetice locale, cu accent pe zonele vulnerabile, dar și soluții de modificare și simplificare a legislației cu privire la regimul proprietății și cerințele privind racordarea.

„Zece ani pentru electrificarea a doar câtorva mii de gospodării reprezintă un interval uriaș pentru bătrânii care încă așteaptă ziua în care să apese, pentru prima dată, pe un întrerupător. O eternitate pentru copiii care continuă să învețe la lumina lumânării, fără șansa reală la o educație egală. Experiența din teren a Asociației Energia Inteligentă arată limpede realitatea: în casele fără curent trăiesc, de cele mai multe ori, vârstnici împovărați de ani și nevoi, dar și familii nevoiașe cu copii care, în ciuda distanțelor, merg la școală și își fac temele la lanternă. Pentru unii, viața a devenit puțin mai ușoară după instalarea de panouri fotovoltaice, dar drumurile până la lumină rămân adesea dramatice”, au transmis reprezentanții AEI.

Sărăcie energetică, dar proiectele strategice

Oficialii AEI susțin că, în timp ce mii de români se zbat în întuneric, guvernanții se laudă cu megaproiecte  menite să împlinească visul național de a deveni un actor important în Europa – hub regional – retorica politică a ultimilor ani fiind aceeași: „România – furnizor de securitate energetică pentru regiune”.

Ca o comparație, în paralel cu obiectivul de a finaliza electrificarea în următorii zece ani, Strategia Energetică prevede pentru 2035 un obiectiv de 3 GW de energie eoliană offshore.

În plus, tot până în 2035, ponderea de energie nucleară, care acoperă acum aproximativ 20% din producția de energie electrică a țării prin cele două unități de la Cernavodă, ar urma să ajungă la aproximativ 33-35%, prin extinderea capacităților existente de mari dimensiuni și construirea de reactoare modulare mici – o tehnologie inovatoare de vârf.

Totodată, unul dintre cele mai importante proiecte este cu siguranță exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, un proiect de 4 miliarde de euro care va depăși limitele tehnologice de până acum, care va aduce câteva zeci de miliarde de metri cubi de gaz vor fi aduse la suprafață de sub ape de o mie de metri adâncime.

Un alt proiect major, este cel anunțat în prima parte a acestui an de Ministerul Energiei, respectiv finalizarea cu succes a studiului de fezabilitate pentru interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC) care va traversa România de la Marea Neagră până la granița cu Ungaria. Interconectorul va permite transportul de energie verde, produsă în România – inclusiv din viitoarele parcuri eoliene offshore din Marea Neagră – către consumatori din țară și din alte state europene. „Finalizarea studiului de fezabilitate pentru proiectul HVDC este o realizare importantă și marchează o etapă esențială în transformarea României într-un hub energetic regional și un actor strategic în securitatea energetică a Europei”, a transmis Ministerul Energiei.

Câteva miliarde de euro s-au investit deja în infrastructura de transport al gazelor naturale. În același timp, doar prin Fondul pentru Modernizare, România va susține cu 3 miliarde de euro subvenționarea a circa 5.000 MW de energie eoliană onshore și fotovoltaică.

„Aceste miliarde de euro investite în subvenționarea unor capacități mari de producție și în infrastructuri regionale contrastează puternic cu cele câteva milioane necesare pentru electrificarea ultimelor gospodării. Cu doar 27 de milioane de euro s-ar finaliza electrificarea tuturor caselor fără energie electrică din România, potrivit estimărilor Asociației Energia Inteligentă. Prețul unui kit fotovoltaic de bază: 2.000–5.000 EUR / gospodărie”, susțin reprezentanții AEI.

„Un paradox revoltător”

„Deși România a avut la dispoziție fonduri europene fără precedent, autoritățile nu au inclus electrificarea completă a țării în niciun program major de finanțare, nici măcar în PNRR sau în Fondul pentru Modernizare. Astfel, România a ratat probabil cea mai mare șansă de a corecta una dintre cele mai grave inechități sociale: lipsa accesului la electricitate pentru mii de familii”, reclamă oficialii AEI.

Potrivit acestora, numai prin REPowerEU – PNRR au fost alocate peste 610 milioane de euro pentru vouchere destinate instalării de panouri solare și sisteme de stocare în gospodării. Apelul, în valoare 300 milioane euro pentru instalarea de panouri solare și baterii, era destinat exclusiv gospodăriilor vulnerabile – un pas important, dar care a ocolit exact comunitățile aflate pe întuneric.

„Așadar, iată un paradox revoltător: programele destinate consumatorilor vulnerabili nu ajung la cei mai săraci dintre români – oamenii care trăiesc efectiv fără electricitate. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă a relevat faptul că aproape nici o casă neelectrificată din România nu intră în rândul clienților selectați și care vor beneficia de voucherele în valoare de 10.000 de euro pentru panouri solare și baterii. Criteriile de eligibilitate presupun existența unei instalații electrice, a unei prize de pământ sau a unui audit energetic, condiții imposibil de îndeplinit pentru gospodăriile aflate pe întuneric. Totodată, aceste locuințe nu au prezentat interes în primul rând din cauza faptului că accesul la ele este dificil, ceea ce a redus atractivitatea lor pentru firmele instalatoare”, arată AEI.

Reprezentanții AEI precizează că lista oficială a consumatorilor vulnerabili, singura în baza căreia un consumator poate să acceseze cei 10.000 de euro, este în mare măsură eronată. De fapt, spun acesștia, mulți dintre așa-zișii consumatori vulnerabili de energie sunt consumatori care nu sunt nici pe departe săraci sau nu se găsesc în situația de a nu-și putea plăti facturile, cei debranșați sau cei care nu au fost niciodată racordați la rețea rămân invizibili pentru stat, astfel, ajutoarele merg la vulnerabilii „greșiți”, iar cei mai afectați continuă să fie lăsați deoparte.

O altă analiză a Asociației Energia Inteligentă a semnalat faptul că modul defectuos în care a fost conceput programul de finanțare pentru montarea panourilor fotovoltaice destinate consumatorilor vulnerabili, precum și criteriile de selecție a firmelor au făcut ca unele companii declarate câștigătoare să aibă șanse minime de a finaliza proiectele la calitatea și în termenul prevăzut – mijlocul lui 2026. De asemenea, spun oficialii AEI, cel mai grav element al construcției ghidului de finanțare este supraevaluarea valorii sistemelor – ceea ce va duce la profituri uriașe pentru firme, în dauna bugetului național și a oamenilor de rând care ar fi putut beneficia de acești bani.

„Birocrație și de pasarea responsabilității”

Reprezentanții AEI sublinază că lipsa de finanțare se adaugă la lipsa unei strategii de electrificare completă, dar și a datelor precise: nu există nicio hartă oficială a gospodăriilor neelectrificate cu excepția celei realizate de Asociația Energia Inteligentă în parteneriat cu Ministerul Energiei. Problema se mai lovește de birocrație și de pasarea responsabilității între diverse instituții, precum Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării și primării.

„Așa se face că, la peste 30 de ani de la Revoluție, România încă nu a rezolvat un drept fundamental. Situația este cu atât mai rușinoasă pentru România cu cât țări mult mai sărace, precum India, au reușit să facă ceea ce noi nu am fost în stare. Deși PIB-ul pe cap de locuitor în India este de peste șapte ori mai mic decât în România, între 2017 și 2022 India a reușit să electrifice aproximativ 28,6 de milioane de gospodării prin programul Saubhagya mai mult decât populația totală a României. În doar cinci ani, o țară mult mai săracă decât România a dus la bun sfârșit ceea ce noi nu am reușit să facem pentru câteva mii de locuințe în peste trei decenii, cu resurse europene fără precedent și ambiții de hub energetic regional”, spun cei de la AEI.

Care e soluția

„În România, responsabilitatea de a aduce curent în casele rămase în întuneric a rămas în grija societății civile și a unor parteneri externi, precum Norvegia, care a finanțat prin Innovation Norway accesul multor gospodării din comunități vulnerabile la energie regenerabilă. ONG-urile și inițiativele private fac eforturi apreciabile, dar ele funcționează pe bază de sponsorizări, granturi și voluntariat. Pot aduce soluții punctuale – cum sunt kiturile solare pentru gospodării izolate – însă nu pot atinge o scară națională. Nu pot electrifica mii de gospodării într-un timp scurt”, atrag atenția oficialii AEI.

Reprezentații AEI lansează întrebarea dacă e în regulă ca statul să lase pe umerii ONG-urilor o responsabilitate fundamentală precum electrificarea. Accesul la electricitate nu este un moft, ci un drept esențial, la fel ca apa potabilă, educația sau serviciile medicale. Fără lumină, oamenii nu pot învăța, nu se pot informa și nu își pot trăi viața cu demnitate”, spun aceștia, subliniind că această dependență de inițiative locale creează un risc major de inechitate.

AEI subliniază că, în realitate, statul trebuie să își asume electrificarea ca prioritate strategică – cu buget, program național și un calendar clar. ONG-urile pot completa eforturile oficiale prin modele pilot și inovații, iar companiile private pot sprijini prin CSR sau parteneriate, însă niciunele nu pot și nu trebuie să substituie rolul central al statului.

„Nu este rolul ONG-urilor să electrifice România, ci al statului. Fiecare gospodărie care stă pe întuneric este dovada unui eșec de guvernare. ONG-urile pot fi modele, dar responsabilitatea finală e publică, nu privată. Un drept fundamental nu poate depinde de donații și noroc”, spune Monica David, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Potrivit AEI, un parteneriat public-privat corect înseamnă ca statul să inventarieze constant și să mapeze exact câte case sunt încă neelectrificate, să prioritizeze locuințele cu cei mai vulnerabili cetățeni – bătrâni, oameni cu probleme de sănătate, familii cu copii mici, să determine soluțiile tehnice; să finanțeze prin fonduri nerambursabile și să coordoneze un program național de electrificare, cu panouri fotovoltaice off-grid pentru zone izolate. De partea cealaltă, spun ei, ONG-urile pot să aducă soluții inovatoare și sprijin punctual din teren, iar companiile private să contribuie prin CSR sau parteneriate public-private, cu echipamente, know-how și microfinanțare, cu monitorizare și transparență, prin rapoarte periodice publice cu evoluția gradului de electrificare, până la atingerea dezideratului zero case fără curent.

„Asociația Energia Inteligentă a propus răspunsuri și a înaintat soluții, validate de experiența concretă din teren, cu toate acestea, nici proiectele de politici publice propuse, nici planurile de CSR nu s-au concretizat în proiecte ale statului care să elimine sărăcia energetică extremă din țară”, au conchis oficialii AEI.

Citiți și:

Cu cât au crescut facturile românilor și de ce s-a scumpit de fapt energia? Explicațiile Danielei Dărăban, directorul executiv al Federației ACUE

Câteva zeci de mii de români au depus cereri să primească 50 de lei pentru factura la energie. Din ce județe provin cele mai multe solicitări