Muscă, despre regulamentul UE privind despădurirea: obiective nobile, dar cu o implementare dezastruoasă

Președintele ASFOR a precizat că poziția României și a altor state membre nu este una de respingere a obiectivelor de mediu ale Regulamentului UE privind despădurirea.

Asociația propune corectarea cadrului legislativ, pentru că „în forma actuală, generează haos administrativ, confuzie operațională și riscuri sistemice”, se arată în comunicatul de presă publicat.

Dumitru Muscă precizează că regulamentul trebuie să „devină un instrument eficient pentru combaterea defrișărilor globale, nu un test de rezistență birocratică aplicat IMM-urilor europene”.

Vasile Dîncu: Strategia UE pentru Marea Neagră, necesară, dar cu riscuri de implementare

Trump nu caută o înțelegere cu UE după anunțul tarifelor de 50%: „Va intra în vigoare pe 1 iunie și așa stau lucrurile”

Acesta a declarat și că „România a fost și rămâne un susținător ferm al tranziției verzi și al utilizării sustenabile a resurselor naturale – dar în forme care pot fi implementate, nu doar redactate frumos”, a precizat Muscă.

Regulamentul Uniunii Europene privind despădurirea (EUDR), are „obiective nobile”, dar vine cu o „implementare dezastruoasă”, potrivit ASFOR.

Asociația Forestiarilor din România enumeră  probleme identificate:

Clasificările de risc publicate de Comisia Europeană au fost premature și lipsite de transparență. Țări cu sisteme solide de trasabilitate, cum este România, nu sunt recunoscute corespunzător, în timp ce alte clasificări par ghidate mai degrabă politic decât tehnic, după cum atrage atenția asociația.

Întrebările frecvente publicate de Comisia UE generează mai multă confuzie decât claritate. Chiar și autorități competente din state puternice administrativ, precum Italia, nu au reușit să transpună regulamentul, ceea ce spune totul despre gradul actual de pregătire la nivelul UE, arată sursa citată.

Președintele ASFOR menționează și că „eforturile naționale deja existente sunt ignorate. România are un sistem digital de trasabilitate, SUMAL, care funcționează și este recunoscut internațional. Ignorarea acestuia duce la suprapuneri birocratice și costuri suplimentare complet inutile”.

Impactul asupra IMM-urilor este grav. Zeci de mii de operatori legali riscă să fie eliminați de pe piață, în timp ce mari traderi globali, cu echipe juridice și optimizări fiscale, vor putea ocoli regulile, potrivit sursei citate.

„Nici autoritățile naționale nu sunt pregătite. Lipsa de personal, lipsa sistemelor IT integrate și lipsa de proceduri clare fac imposibilă aplicarea regulamentului în termenul actual”, se arată în comunicatul de presă publicat.

„Este o eroare de politică publică”

Există o diferență între importurile de soia din Brazilia și exporturile de cherestea din România.

„EUDR a fost conceput inițial pentru a stopa defrișările provocate de cererea UE de produse din țări terțe. Extinderea sa asupra propriilor state membre, fără o evaluare de impact adaptată fiecărui sector, generează un tratament inechitabil pentru țările care își gestionează responsabil pădurile”, precizează Dumitru Muscă.

ASFOR cere:

• Amânarea aplicării sancțiunilor, nu a regulamentului, pentru a permite o tranziție coerentă;
• Recunoașterea certificărilor existente și a sistemelor naționale, precum SUMAL, ca alternative valide la documentele de diligență impuse de EUDR;
• Simplificarea și digitalizarea procesului;
• Crearea unei categorii „zero-risc” reale, pentru țările cu risc extrem de scăzut de defrișare;
• Claritate legislativă și sprijin real pentru autoritățile și operatorii din fiecare stat membru.

Datele europene și satelitare arată clar: pădurile din UE sunt în creștere, nu în declin. România are una dintre cele mai bune rate de regenerare din Uniune. Sectorul forestier românesc exportă lemn certificat, cu valoare adăugată, într-o manieră responsabilă și controlată. Acest lucru trebuie respectat, nu sancționat.

Regulamentul privind defrișările „nu trebuie să fie o piesă de teatru politic cu preț ridicat pentru IMM-uri. Nu mai este timp pentru confuzie și orgolii instituționale. Ori livrăm un regulament clar, echitabil și sprijinit cu măsuri reale de implementare, ori recunoaștem că am irosit șase ani de muncă”, a precizat Dumitru Muscă, președintele ASFOR.

Reuters scria recent că 11 state membre, inclusiv România, cer amânarea și relaxarea legii anti- defrișări, prima de acest gen, la nivel mondial.