Analiză ZF: numărul de salariaţi şi salariile au atins un maxim istoric în România

  • Cine spune că nu se munceşte în România: numărul de salariaţi şi salariile ating un maxim istoric.
  • Încasările din impozitul pe venit şi pe salarii sunt la maxime istorice, iar stabilitatea cursului valutar leu/euro a majorat mult puterea de cumpărare a salariilor, în euro.
3575 afișări
Imaginea articolului Analiză ZF: numărul de salariaţi şi salariile au atins un maxim istoric în România

Analiză ZF: numărul de salariaţi şi salariile au atins un maxim istoric în România

Într-o ţară – România – unde marea majoritate a oamenilor cred că lucrurile merg din ce în ce mai prost din punct de vedere economic, politic, social, datele statistice arată altfel, anunţă Ziarul Financiar.

Într-un anonimat total, Ministerul Muncii a publicat pe 18 ianuarie câteva date legate de piaţa muncii: în 2023 s-au înregistrat două recorduri, atât în privinţa numărului mediu de salariaţi din România, cât şi în privinţa numărului mediu de contracte de muncă, spune Ministerul Muncii.

Ministerul Muncii precizează că informaţiile provin din datele Revisal, acolo unde toată lumea trebuie să înregistreze contractele de muncă, dar acolo nu sunt înscrişi angajaţii din apărare, ordine publică, magistratură şi funcţionarii publici. Cine ştie câţi or mai fi şi aici.

Numărul mediu de contracte de muncă, pentru că un salariat poate avea mai multe contracte, a ajuns la finalul anului trecut la 6,725 de milioane, în creştere cu aproape 1 milion faţă de acum un deceniu.

Aceste date înregistrate pe piaţa muncii sunt cele mai bune din ultimele două decenii.

În Statele Unite, rezultatele de pe piaţa muncii, lunare şi anuale, reprezintă cel mai urmărit indicator economic, pentru că arată cum merge economia americană.

La noi, aceste date legate de piaţa muncii trec pe lângă Guvern ca şi cum nu ar exista, fără să li se facă un marketing adecvat, mai ales când cifrele sunt în creştere şi se înregistrează recorduri istorice, lăsând astfel lumea să creadă că lucrurile merg prost în economie şi în ţară.

Încasări mai mari din taxe şi impozite

Această creştere a numărului de salariaţi şi a contractelor de muncă s-a văzut în creşterea impozitului pe salarii şi pe venit, unde impozitul este de 10%: în 2023, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor, încasările din impozitul pe salarii şi pe venit au fost de 40,411 miliarde de lei, faţă de 33,7 miliarde de lei în 2022, adică avem o creştere de 19%.

Contribuţiile de asigurări sociale (CAS), care reprezintă 25% dintr-un salariu, au crescut anul trecut la 158,6 miliarde de lei, faţă de 139,9 miliarde de lei în 2022, deci o creştere de 13%.

Salariul mediu net a crescut anul trecut la 4.765 de lei (noiembrie 2023, ultimele date disponibile), în creştere cu 15% faţă de noiembrie 2022. În euro, salariul mediu a ajuns la 950 de euro. Inflaţia în perioada noiembrie 2022/noiembrie 2023 a fost de 7%, ceea ce înseamnă că avem o creştere reală a salariului de aproape 8%.

Anul trecut, PIB-ul în valoare nominală - care reprezintă valoarea adăugată obţinută şi înregistrată în economie într-un an de către companii şi stat şi din care se plătesc salariile, impozitele, taxele, se obţine profitul şi se fac investiţiile - a înregistrat un maxim istoric de 1.583 de miliarde de lei, conform datelor luate în considerare de Ministerul Finanţelor la publicarea execuţiei bugetare pe 2023. PIB-ul a înregistrat înn 2023 o creştere în valoare nominală de 10,9% faţă de anul anterior.

PIB dublu faţă de acum un deceniu

Dacă dăm puţin timpul înapoi, faţă de 2013, deci acum un deceniu, PIB-ul a înregistrat o creştere de 150%, respectiv de la 637 de miliarde de lei la 1.583 de miliarde de lei.

Numărul mediu de salariaţi, conform datelor de la Ministerul Muncii, a crescut cu 12% din 2013, respectiv de la 5,118 milioane la 5,747 milioane.

Salariul mediu a crescut de la 1.579 de lei în 2013 la 4.765 de lei în 2023, deci avem o creştere de 300%. Dacă împărţim PIB-ul la numărul de salariaţi, avem o creştere de la 124.576 de lei în 2013 la 275.448 de lei în 2023, ceea ce înseamnă o creştere de 220%.

În 2013, salariul mediu avea o pondere de 15% în productivitatea muncii, iar în 2023 a ajuns la 20%.

Nu ştiu cum vi se par aceste date statistice, dar pentru o ţară unde o bună parte din lume crede că lucrurile merg prost rezultatele nu arată chiar aşa rău.

Dacă am lua şi munca la negru, atât ca număr de persoane cât şi ca modalitate de plată, rezultatele ar arăta şi mai bine.

Tot timpul am auzit că avem o productivitate redusă şi de aceea nu pot fi plătite salarii mai mari. Când s-a pus problema creşterii salariului minim de către Guvern, companiile, în special cele româneşti, s-au împotrivit, susţinând că businessul lor nu poate acomoda aceste creşteri făcute din pix şi că vor fi nevoite să dea oameni afară.

Nu s-a întâmplat asta în ultimul deceniu, chiar deloc, ci dimpotrivă, creşterea accelerată a salariului minim din ultimul deceniu nu numai că nu a distrus locuri de muncă, ci a creat mai multe locuri de muncă cu salarii în creştere, cel puţin aşa arată datele statistice şi realitatea din piaţă.

Economia României mai are potenţial de creştere cel puţin încă un deceniu, iar dacă cei care conduc ţara din punct de vedere politic nu vor face greşeli majore, avem foarte multe şanse să dublăm PIB-ul încă o dată.

Stabilitatea cursului valutar leu/euro, un factor important pe timp de criză

Fondurile europene, în joc fiind 100 de miliarde de euro până în 2030, pot asigura stabilitatea cursului valutar leu/euro, aşa cum s-a întâmplat în ultimii zece ani, când creşterea a fost de numai 12%, iar economia a rezistat fără probleme.

Această stabilitate a cursului valutar, cu o creştere anuală aproape insesizabilă, ridică puterea de cumpărare a salariilor, atunci când le convertim în euro. Spre exemplu, anul trecut, când cursul a crescut cu numai 0,7%, iar salariul mediu a crescut cu 15% în valoare nominală, creşterea în euro a salariului a fost practic de 15%, ceea ce a majorat substanţial puterea de cumpărare în euro a noastră.

Mulţi se întreabă de unde vine această rezilienţă a economiei româneşti din ultimii patru ani, având în vedere că am traversat pandemia, războiul din Ucraina şi inflaţia: stabilitatea cursului valutar leu/euro este unul dintre pilonii acestei rezilienţe în aceste crize.

La o creştere economică de peste 3% în acest an, cel puţin aşa cum sunt prognozele de acum faţă de o creştere economică de 1,5% estimată pentru anul trecut, ar trebui ca în 2024 să înregistrăm un nou record privind numărul de salariaţi din România şi numărul de contracte de muncă.

Măcar acum guvernul Ciolacu, că el se află la putere, să marcheze aceste date statistice, nu de alta, dar lumea să nu creadă tot timpul că lucrurile merg chiar aşa de prost în economie şi în ţară.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici