Prima pagină » Social » Pacienții cu boli cronice cer intervenția MS și CNAS: investigațiile paraclinice au scăzut cu 47%

Pacienții cu boli cronice cer intervenția MS și CNAS: investigațiile paraclinice au scăzut cu 47%

Mai multe organizații de pacienți cer Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să intervină de urgență după blocajele apărute în accesul pacienților cronici la investigații paraclinice de înaltă performanță.
Pacienții cu boli cronice cer intervenția MS și CNAS: investigațiile paraclinice au scăzut cu 47%
Sursa: Pexels
Laura Buciu
03 apr. 2026, 10:00, Social

La inițiativa Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România (APAN), mai multe organizații de pacienți cer Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să intervină de urgență după blocajele apărute în accesul pacienților cronici la investigații paraclinice de înaltă performanță.

Aceștia atrag atenția că, în urma modificărilor legislative aplicabile de la 1 ianuarie 2026, pentru pacienții care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8, sistemul decontează o singură investigație de înaltă performanță sau de medicină nucleară pe an. În practică, această limitare a afectat direct accesul la investigații esențiale pentru pacienții cronici.

Efectele se văd deja

Primele efecte sunt deja vizibile, spun ei. Potrivit datelor colectate de la nivelul furnizorilor de servicii paraclinice de radiologie și imagistică medicală, în ianuarie 2026 numărul total al investigațiilor de tip Monitor M3-M8 a scăzut cu aproximativ 47% față de media trimestrului IV din 2025. Scăderile sunt semnificative inclusiv în patologii în care medicii au nevoie, în mod obișnuit, de evaluări repetate pe parcursul aceluiași an: -58% pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare, -46% pentru bolile neurologice și -45% pentru bolile cerebrovasculare.

Cât de mult contează timpul în boala cronică

Pentru pacienți, această situație înseamnă investigații amânate, monitorizare întârziată și, în multe cazuri, costuri suportate direct din buzunar pentru servicii care ar trebui să fie accesibile prin sistemul public.

„În scleroza multiplă, timpul contează enorm. România are deja o întârziere medie de diagnostic de aproximativ 3,5 ani, iar dacă și monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie și complicații crește. Vorbim despre oameni tineri, între 20 și 40 de ani, activi profesional și familial, pentru care accesul rapid la investigații poate face diferența dintre autonomie și dizabilitate”, spune Eduard Pletea, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative.

Situație gravă pentru pacienți

Situația este agravată de lipsa unor clarificări unitare privind aplicarea noilor reguli. Potrivit semnatarilor, în lipsa unui răspuns clar din partea autorităților, furnizorii au ajuns să aplice reguli diferite, iar pacienții sunt trimiși să refacă bilete de trimitere, să semneze declarații pe proprie răspundere sau se lovesc pur și simplu de refuzul unor investigații.

În același timp, nici Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate nu le permite furnizorilor să verifice simplu dacă pacientul a beneficiat deja de o astfel de investigație în anul respectiv.

Astfel, organizațiile de pacienți solicită: revizuirea urgentă a cadrului legal aplicabil investigațiilor de tip Monitor M3-M8; posibilitatea decontării distincte a tuturor investigațiilor recomandate pe același bilet de trimitere; exceptarea de la această limitare a pacienților pentru care monitorizarea repetată este esențială; clarificarea imediată și unitară a modului de aplicare a legislației pentru toți furnizorii; asigurarea unui acces real, predictibil și echitabil la investigațiile de monitorizare.