„Policriză” în România: 12 crize se pot suprapune în următoarele luni. Avertismentul AEI

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) vorbește despre „policriză” și spune că noul Guvern nu va trebui să gestioneze douăsprezece crize, ci să intervină asupra cauzelor comune: lipsa capacităților disponibile, dependența de importuri, sărăcia energetică, instabilitatea fiscală, investițiile întârziate și lipsa de transparență.

Dumitru Chisăliță susține că, începând din toamna acestui an, România intră într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale se vor alimenta reciproc.

Dumitru Chisăliță (AEI): România, țara cu rafinării care importă masiv carburanți. Factura eșecului energetic a ajuns la 2,52 miliarde de euro

Cu cât ar putea crește prețul carburanților din cauza grevei de la Terminal Oil? Dumitru Chisăliță (AEI): Dacă oprirea depășește zece zile, vorbim de disponibilitatea fizică a produselor

Unele crize sunt aproape certe, în timp ce altele se vor declanșa numai dacă vom avea o iarnă rece, incidente tehnice ori noi șocuri geopolitice, afirmă expertul.

Criza energiei electrice

Potrivit președintelui AEI, criza energiei electrice va fi „o criză de preț”. El spune că România nu duce lipsă de capacități instalate pe hârtie, ci duce lipsă, în anumite ore, de putere controlabilă disponibilă.

Chisăliță a identificat mai multe probleme care se suprapun: capacități pe cărbune îmbătrânite, centrale pe gaze insuficiente sau întârziate, hidroenergie dependentă de refacerea rezervelor de apă, reactoare nucleare expuse opririlor planificate sau accidentale, rețele cu congestii, aceeași nevoie de import în România, Ungaria, Serbia și alte state vecine.

Expertul nu anticipează un blackout național, dar spune că sunt posibile prețuri foarte mari în anumite intervale, importuri apropiate de limita tehnică, întreruperi locale provocate de vreme sau posibilitatea reducerii unor consumuri industriale dacă se suprapun gerul, lipsa vântului și indisponibilități tehnice.

Criza gazelor

Dumitru Chisăliță arată că depozitele de gaze României erau la începutul lui septembrie în jur de 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul de anul trecut.

El spune că problema reală nu este cantitatea anuală de gaze, ci debitul zilnic disponibil în zilele foarte reci. Criza fizică, sune expertul, poate apărea dacă se suprapun o iarnă mai rece decât cea precedentă, depozite insuficient umplute, cerere regională mare, reducerea unor surse de import și producție electrică mare pe gaze.

Șeful AEI precizează că România nu va putea conta întotdeauna pe importuri ieftine și imediat disponibile.

Criza motorinei

Dumitru Chisăliță susține că benzina afectează direct populația, dar motorina afectează întreaga economie: agricultură, construcții, transport de marfă, distribuție alimentară, servicii publice și industrie.

El notează că România depinde de țiței importat, de rafinarea acestuia și de importuri directe de produse petroliere. La începutul lui septembrie, statul a fost deja nevoit să majoreze reducerea temporară a accizei la motorină.

„Dacă petrolul și marjele rafinăriilor rămân ridicate, Guvernul are numai trei variante: lasă prețul să crească; reduce taxele și pierde venituri bugetare; compensează anumite sectoare și majorează deficitul. Toate cele trei variante produc costuri în altă parte”, se arată în analiza președintelui AEI.

Criza fiscală

Comisia Europeană estimează pentru România un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică ce ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027.

Dumitru Chisăliță spune că Statul va trebui simultan să protejeze consumatorii de scumpirea energiei, să reducă taxarea carburanților, să sprijine agricultura, să finanțeze apărarea, să achite dobânzi mai mari, să cofinanțeze investițiile europene și să reducă deficitul.

„Această ecuație nu se închide fără taxe suplimentare, reducerea unor cheltuieli, amânarea investițiilor sau o combinație între acestea. Prin urmare, este foarte probabilă o criză a fiscalității imprevizibile: schimbări dese de taxe, excepții, supraimpozitări și măsuri temporare prelungite”, arată Chisăliță.

Cost crescut al banilor

România este la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. S&P a menținut ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă.

Șeful AEI susține că o retrogradare nu este inevitabilă, dar chiar și fără aceasta, percepția de risc poate produce: dobânzi mai mari pentru stat, credite mai scumpe pentru companii și populație, deprecierea leului, costuri mai mari pentru investițiile energetice și presiune suplimentară asupra bugetului prin plata dobânzilor.

Adevărata criză poate fi, așadar, nu „ratingul junk”, ci costul crescut al banilor înainte de retrogradare.

Criza alimentară

Seceta și căldura au lovit porumbul și culturile de primăvară din România. Efectele vor apărea cu întârziere în furaje, carne și lactate, uleiuri, produse procesate, costurile fermelor, despăgubirile solicitate bugetului.

La aceasta se adaugă criza apei: nivelurile reduse ale Dunării afectează simultan agricultura, navigația, hidroenergia și răcirea unor capacități energetice, mai transmite Dumitru Chisăliță.

Crize suplimentare

Președintele asociației nu exclude apariția mai multor crize suplimentare, printre care criza lichidității companiilor, care ar putea duce la creșterea insolvențelor, întârzieri la plată și arieratele dintre companii, și criza investițiilor publice, adică o posibilă reducere a investițiilor în lucrările care pot fi amânate.

Criza fondurilor europene, tradusă prin pierderea unor fonduri sau înlocuirea lor cu împrumuturi mai scumpe, criza sărăciei energetice, adică imposibilitatea unor gospodării de a plăti simultan energia, alimentele și ratele, criza încrederii, care creează teren pentru proteste, populism, radicalizare și blocarea reformelor, sunt celelate posibile manifestări din „policriză”.

„Iarna 2026/2027 poate deveni momentul în care criza energetică se transformă într-o criză economică, iar criza economică într-o criză socială și politică”, adaugă Președintele AEI.

Soluțiile AEI

Asociația propune 12 măsuri pentru prevenirea „policrizei”:

1. Program accelerat pentru putere controlabilă
2. Plan național de securitate a gazelor
3. Rezervă strategică și plan de continuitate pentru carburanți
4. Protecție socială țintită, nu plafonare generală
5. Sprijinirea contractării energiei pe termen lung și reducerea dependenței de piața spot
6. Pact fiscal pentru energie și investiții
7. Protejarea investițiilor esențiale
8. Plan pentru lichiditatea economiei
9. Program național pentru apă, agricultură și securitate alimentară
10. Scut pentru fondurile europene și proiectele strategice
11. Program național de eficiență energetică
12. Transparență publică săptămânală și avertizare timpurie.