„Avem instrumente pe care statutul BNR le oferă, ca să acoperim problemele de lichiditate ale băncilor solvabile. (…) Băncile cu capital grecesc sunt toate persoane juridice române, ceea ce ne oferă o tracţiune foarte bună”, a spus Popa.
Oficialul BNR a arătat că instituţiile de credit din România, ai căror acţionari sunt bănci din Grecia, sunt protejate şi de o adecvare a capitalului foarte bună, respectiv o solvabilitate mai mare decât media pe sistem, aflată în prezent la peste 14%.
„Nu vedem un risc, dar credem că putem face faţă foarte bine oricăror provocări care ar putea apărea”, a conchis Cristian Popa.
În România sunt prezente cinci bănci elene, respectiv NBG (Banca Românească), Alpha Bank, EFG Eurobank (Bancpost), Piraeus Bank şi ATEbank.
Autorităţile de la Atena se confruntă cu o criză a datoriilor (de circa 120% din PIB) şi au decis să ceară sprijin statelor din zona euro şi Fondului Monetar Internaţional, care va lua forma unui pachet de împrumuturi de urgenţă în valoare de 110 miliarde euro, pe o perioadă de trei ani.
Aceasta este prima procedură de „bailout” pentru un stat din zona euro.
Statul membru UE a „trişat” în 2001 pentru a intra în zona euro „aranjând” statisticile şi nu a reuşit să-şi reducă deficitul bugetar în anii de expansiune economică. Grecia este în acest an cea mai îndatorată ţară din spaţiul european, ca procent al datoriei publice din PIB.